Augustin Lazăr a afirmat, luni, la Timișoara, întrebat de către jurnaliști dacă a luat legătura cu familiile condamnaților politici, că toate aceste acuzații care i se aduc sunt „politice”.
„Ele (acuzațiile – n.r.) sunt făcute într-un context în care au nevoie să folosească niște muniție împotriva unui reprezentant al Ministerului Public, împotriva procurorului general. Adică este folosită drama unor oameni de care nimeni nu s-a interesat să vadă ce problemă au avut, ce dificultăți au avut, însă sunt folosiți acești oameni, acești disidenți ca o situație specială pentru a lovi în cei care apără independența justiției”, a precizat procurorul general.
Augustin Lazăr a declarat că nu a ajuns procuror pentru că a avut „relații”, ci deoarece a terminat studiile cu o medie foarte bună și că a primit ca o sarcină suplimentară prezența „periodic” în comisia de eliberări condiționate a Penitenciarului Aiud.
„Vreau să vă spun că adevărul este următorul: eu, ca tânăr procuror, ca tânăr absolvent al universității din Cluj, am ajuns procuror nu pe seama unor relații, cum se suspectează și cum se fac afirmații în diverse medii. Ci am ajuns procuror pentru că am terminat cu o medie foarte bună. Ca tânăr procuror, aveam în principal activitate de procuror criminalist, cercetam infracțiunile cu violență, iar ca o sarcină suplimentară, între altele, aveam și această prezență periodic la comisia de eliberări condiționate a penitenciarului, unde misiunea acestei comisii era de a verifica din punct de vedere tehnic strict îndeplinirea condițiilor tehnice pentru ca cineva să fie eliberat condiționat, să fie propus la eliberare condiționată. Adică să îndeplinească fracția și să se constate că nu are rapoarte de pedepsire la dosar. Ei bine, judecătorul era cel care hotăra asupra mandatelor de executare. Eu nu am cercetat, nu am trimis în judecată și nu am condamnat niciun disident politic, așa cum se sugerează public. Infracțiunile contra securității statului erau toate de competența justiției militare. Justiția militară era cea care cerceta, trimitea în judecată și condamna disidenții politici în perioada aceea. Prin urmare, procurorul civil nu avea atribuții să modifice mandatul vreunui condamnat, ci simplul fapt de a verifica acele condiții care erau necesare pentru a fi propuși la eliberare condiționată. Instanța era cea care hotăra și comandantul penitenciarului era cel care efectiv punea în libertate atunci când avea o hotărâre definitivă a instanței”, a explicat Augustin Lazăr.
Procurorul general a mai adăugat că acea comisie de eliberări condiționate nu discuta „efectiv” cu condamnații, ci analiza dosarele pe care pe avea în față.
„Eu eram în primii ani ca procuror, aveam câțiva ani vechime, tocmai ce mi-am dat examenul de capacitate, eram la parchetul local și mă ocupam cu probleme de infracțiuni de violență, cu accidente de muncă, etc., iar procuratura județeană era cea care delega de la parchetul local procurorul care mergea la comisie, că eu luasem locul unui alt coleg care a fost înainte, am ocupat un post de procuror și am preluat sarcinile colegului respectiv. După o perioadă de timp, a venit un alt coleg care a preluat sarcinile și le-a dus mai departe. Este simplu. Nu este nicio conspirație care să presupună ceea ce se sugerează din punct de vedere al dezbaterii unor persoane interesate, care vor să prezinte un procuror ofițer acoperit sau mai știu eu ce alte lucruri”, a mai spus Augustin Lazăr.
Procurorul general a declarat că nu a avut nicio funcție de conducere înainte de anul 1989, că a fost un „simplu” procuror criminalist, iar prima funcție de conducere a avut-o în anul 1998, ca procuror șef de secție la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Augustin Lazăr a mai afirmat că a terminat facultatea cu media 9,92 și că pe parcursul carierei profesionale a obținut calificativul „foarte bine” în fiecare an.
„Nu am fost niciodată cercetat disciplinar sau în vreun mod oarecare, așa cum sugerează unii. Procurorul general deține tabloul de comandă al Ministerului Public și acest tablou este interesant pentru mulți. Vă rog să observați că aceste atacuri au început din 26 martie, când mi-am depus și eu candidatura pentru următorul mandat”, a precizat Augustin Lazăr.
Întrebat dacă ar fi putut refuza să facă parte din comisia de eliberări condiționate, Augustin Lazăr a răspuns negativ, spunând că „era o sarcină de serviciu și orice procuror care este trimis să îndeplinească în cadru legal o sarcină de serviciu nu poate să o refuze, iar cadrul legal era acesta, deplasarea la comisie, examinarea tuturor dosarelor, dacă îndeplinește fracția, respectiv dacă sunt sau nu rapoartele de pedepsire, iar apoi concluzia era în raport de aceste lucruri”.
De asemenea, întrebat pe ce criterii a fost ales, Augustin Lazăr a explicat că „am preluat rolul unui alt procuror care făcea aceste lucruri, eu am fost selectat din mai mulți candidați pentru a deveni procuror. Când am avut examenul de capacitate, am primit aceste însărcinări, pe care le-am exercitat după ce a fost alt procuror, iar după mine a venit un alt procuror. Eu nu am fost decât o perioadă de timp. Dacă un procuror nu mergea la comisia de eliberări condiționate și dintre cei câți erau, vreo 50 de condamnați, îndeplineau condițiile să meargă la instanță, procurorul ar fi fost culpabil că nu se putea ține comisia de eliberări condiționate, pentru ca cei care îndeplineau condițiile să plece acasă. (…) Foarte tendențioasă a fost afirmația celor care au spus că procurorul elibera sau bloca punerea în libertate a unui deținut, a unui condamnat în contextul în care comisia aceasta propunea. Ea așa se numește, propunere, adică făcea o verificare prealabilă foarte riguroasă, fiindcă cei de la grefe erau foarte atenți cu incidentele la executarea pedepselor, ca nu cumva să fie vreo problemă mai ales pentru condamnații care lucrau. Celor care lucrau li se reducea o parte din pedeapsă, li se considera executată prin muncă”.
Mandatul lui Augustin Lazăr expiră în data de 28 aprilie 2019.
Actualul procuror general Augustin Lazăr a transmis colegilor, de la Timișoara, să își asume răspunderea de a candida pentru mandatul de procuror general, fără a spune însă clar dacă renunță să își depună candidatura pentru a doua oară pentru funcția de la PG.