Legătura directă între creier și sistemul imunitar, descoperită de medicii americani, o șansă mare pentru bolnavii de Alzheimer, scleroză în plăci sau autism

Descoperirea a reprezentat o mare surpriză pentru profesorul Kevin Lee, directorul departamentului de științe neuronale de la Universitatea Virginia din Statele Unite.

„Atunci când colegii mi-au arătat prima dată rezultatele preliminare, am spus o singură propoziție «Vor trebui să modifice manualele de anatomie»”, a declarat profesorul american, într-o conferință de presă organizată în această săptămână.

Coordonatorul studiului, Jonathan Kipnis, profesor la Centrul de Imunologie Cerebrală de la Universitatea Virginia, este de aceeași părere.

„Atunci când am descoperit capilare limfatice în creier, am fost extrem de surprinși, pentru că, potrivit manualelor de anatomie, aceste vase nu ar trebui să existe acolo”, a declarat profesorul american.

Studiile precedente au afirmat în mod constant faptul că nu există o legătură directă între creier și sistemul limfatic, însă noua cercetare științifică, publicată în revista Nature, a alcătuit un model computerizat al sistemului limfatic din organismul uman care include și creierul.

Deși nu face parte din sistemul imunitar, acest sistem de capilare transportă limfa, un lichid incolor bogat în celule albe, care contribuie la eliminarea toxinelor din corp. Sistemul limfatic este conectat cu toate celelalte sisteme din organism, iar cercetătorii credeau că el se oprește la baza craniului.

Oamenii de știință au remarcat însă ceva neobișnuit atunci când analizau la microscop pelicule pe care erau expuse membrane extrase din creierele unor șoareci. Ei au descoperit astfel o serie de vase limfatice, care nu au mai fost niciodată observate anterior, aflate mai sus de baza craniului.

Profesorul Jonathan Kipnis spune că aceste vase nu au fost observate în trecut deoarece sunt „bine ascunse” în spatele unui vas de sânge major, într-o regiune cerebrală dificil de analizat de oamenii de știință.

Deși observarea lor a fost realizată pe șoareci, cercetătorii americani consideră că aceste structuri anatomice există și la oameni.

Savanții din Statele Unite sunt de părere că descoperirea lor ar putea fi utilizată în viitor în tratarea unor afecțiuni neuronale grave, precum maladia Alzheimer, scleroza în plăci și autism.