Judecătorii CCR au respins cu unanimitate de voturi sesizarea de neconstituționalitate depusă pe 21 decembrie, au declarat pentru MEDIAFAX surse din CCR.
Cei 33 de senatori care au semnat contestarea au susținut că rațiunea sesizării Curții Constituționale „nu vizează interzicerea fumatului în spațiile publice, ci vizează definiția «spațiului public închis»”. În documentul înaintat Curții Constituționale se precizează că prin definirea spațiului public închis ca orice spațiu destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate, legea introduce o formă de discriminare.
Inițiatorii sesizării susțin, în documentul citat, că prin aplicarea legii antifumat se creează o discriminare între persoanele aflate în stare de detenție în penitenciare de siguranță și cele aflate în tranzit într-un aeroport, cărora le este permis să fumeze într-un spațiu public închis, și ceilalți cetățeni fumători.
Potrivit unor surse politice, contestația legii antifumat depusă la Curtea Constituțională este semnată de senatori de la toate partidele politice, printre care Cristiana Anghel (ALDE), Corneliu Dobrițoiu (PNL), Lucian Șova (PSD), Verestoy Attila (UDMR) și senatorul independent Alfred Laurențiu Mihai.
Conform legii adoptate de Camera Deputaților, fumatul este interzis în „orice spațiu accesibil publicului sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiș, plafon sau tavan și care este delimitat de cel puțin doi pereți, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent”.
De asemenea, legea antifumat interzice fumatul în spațiile de la locul de muncă și în orice loc de joacă pentru copii, fie că este spațiu închis sau în aer liber.
Interdicția se aplică și în mijloacele de transport în comun, în unitățile sanitare, de învățământ, precum și cele destinate protecției și asistenței copilului, de stat și private.
Fac excepție celulele pentru deținuți din penitenciarele de maximă siguranță. Totodată, fumatul este permis în camere special amenajate, exclusiv în zona de tranzit a aeroporturilor internaționale, cu respectarea următoarelor condiții: să nu fie spațiu de trecere sau de acces în spații publice închise, să fie dotate cu sisteme de ventilație funcționale care să asigure eliminarea fumului din tutun, cu presiune negativă, să fie dotate cu scrumiere și extinctoare și amenajate în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind prevenirea și stingerea incendiilor și să fie marcate la loc vizibil cu indicatoare: „Cameră pentru fumat”, „Loc pentru fumat”.
Legea interzice și comercializarea produselor din tutun în unitățile sanitare și cele de învățământ, de stat și private, precum și vânzarea la bucată a țigaretelor, țigărilor de foi și cigarillos.
Nerespectarea prevederilor legii antifumat de către persoanele fizice se sancționează cu amendă contravențională de la 100 lei la 500 lei, iar nerespectarea de către persoanele juridice a prevederilor legii se sancționează cu amendă contravențională de 5.000 lei la prima abatere, cu amendă contravențională de 10.000 lei și cu sancțiunea complementară de suspendare a activității până la remedierea situației care a dus la suspendarea activității, la a doua abatere. Săvârșirea unei noi contravenții la prevăzută de legea antifumat se sancționează cu amendă contravențională de 15.000 lei și cu sancțiunea complementară de închidere a unității.
Legea Antifumat a fost inițiată de deputata PSD Aurelia Cristea, care a fost sprijinită de mai multe ONG-uri în promovarea acestui proiect. Cristea a spus că nu a făcut altceva decât să preia legea antifumat de la deputatul PSD Manuela Mitrea și să amendeze legea, în urma un demers de dezbatere publică inspirat din bunele practici ale statelor europene. În prezent, 17 dintre cele 28 de state ale Uniunii Europene interzic total fumatul în spațiile publice închise, în mijloacele de transport în comun și la locul de muncă.
Statistică neagră
Potrivit datelor oficiale în România, la fiecare 16 minute un român moare din cauza fumatului. Statisticile pneumologilor arată că anual își pierd viața din cauza acestui viciu 33.000 de români, ceea ce înseamnă 89 în fiecare zi sau 4 în fiecare oră.