Legea care ar putea modifica pașapoartele din România. Ce se va schimba dacă proiectul va fi aprobat

„Prezenta propunere legislativă urmărește alinierea legislației României la bunele practici în materie din majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, prin optimizarea condițiilor aplicabile cetățenilor români în cazul eliberării documentelor de călătorie în străinătate, precum și prin reducerea la jumătate a sarcinii administrative a Serviciilor Comunitare pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor Simple (SPCEEPS)”, se arată în expunerea de motive.

Potrivit art.18 al.2.) lit.b.) din Legea nr.248/2005 valabilitatea pașapoartelor simple electronice este de 5 ani pentru persoanele cu vârsta de peste 12 ani. Acest termen este dublu inferior față de termenele de valabilitate ale pașapoartelor simple electronice eliberate cetățenilor majorității statelor membre ale Uniunii Europene, și anume de 10 ani, de exemplu, în statele comunitare precum Austria, Cehia, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Irlanda etc., motivează inițiatorii.

Aceștia argumentează că situația actuală presupune pierdere de timp și de resurse financiare atât pentru cetățenii români, cât și pentru serviciile publice comunitare abilitate prin lege cu atribuția eliberării pașapoartelor. Perioada de 5 ani, fiind prea scurtă, ar duce și la supraaglomerarea ghișeelor SPCEEPS, mai ales în perioada de vară, mai spun inițiatorii.

„Din motivele prezentate mai sus, propunem modificarea și completarea art.18 din Legea nr.248/2005, în sensul ca pentru persoanele cu vârsta de peste 25 de ani, termenul de valabilitate ale pașapoartelor simple electronice să fie de 10 ani, iar pentru persoanele între 12 și 25 de ani să rămână de 5 ani, deoarece acesta este intervalul de vârstă când trăsăturile fizionomice ale feței se pot schimba în mod radical, prin urmare peste vârsta de 25 de ani nu se explică un termen atât de scurt, cum prevede legislația actuală”, potrivit documentului citat.

Propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, și este susținută de parlamentari PSD, ALDE și PNL.