Legea doctoratelor, NECONSTITUȚIONALĂ. Cine decide asupra plagiatelor
Curtea Constituțională a decis miercuri, în unanimitate, că „ordonanța plagiatelor”, așa cum a trecut de Parlament, nu este constituțională, după ce pe 13 octombrie Guvernul a contestat-o la CCR, în forma adoptată de Senat și după ce liberalii anunțaseră că au depus și ei o contestație la aceeași lege, votată însă de unii senatori PNL.
CCR a decis că modificările aduse de Parlament ordonanței 4/2016 care modifica legea Educației încalcă principiul bicameralismului parlamentar, „în virtutea căruia o lege trebuie adoptată după dezbaterea în ambele Camere ale Parlamentului. Or, conținutul juridic al formelor adoptate de cele două Camere relevă existența unor deosebiri majore, împrejurare de natură a afecta constituționalitatea actului normativ, în ansamblul său”.
De asemenea, judecătorii CCR au mai considerat că legea în forma adoptată de Parlament „nu respectă nici prevederile art.1 alin. (5) din Constituție referitor la principiul obligativității respectării legii, sub aspectul trăsăturilor privind claritatea și previzibilitatea normelor”.
CCR menționează, într-un comunicat de presă, că această decizie de neconstituționalitate nu afectează OUG 4/2016, care modifică legea Educației 1/2011, astfel că aceasta rămâne în vigoare.
În sesizarea depusă la CCR, Guvernul semnalează încălcarea principiului bicameralismului, fiindcă cererea de reexaminare a legii care prevede că universitățile vor fi cele care vor decide acordarea și retragerea titlului de doctor a fost adoptată de Senat fără un vot prealabil în Camera Deputaților.
Executivul mai precizează în sesizarea către CCR că, prin adoptarea respectivei legi, a fost încălcat articolul 1, alin. 5 din Constituție, care prevede că „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”. „Prin prisma acestei reguli constituționale se desprinde interpretarea potrivit căreia activitatea de legiferare se realizează în limitele și în concordanță cu Legea fundamentală dar aceasta trebuie să se facă în condiții de calitate a legislației. Pentru ca legea să fie respectată, aceasta trebuie cunoscută și înțeleasă de subiecții de drept, iar pentru a fi înțeleasă, trebuie să fie suficient de precisă, și previzibilă, în scopul de a oferi securitate juridică destinatarilor săi”, mai argumentează Guvernul. Liberalii au adus și ei argumente similare în fața Curții Constituționale. În primul rând ei invocă jurisprudența CCR, conform căreia o lege trebuie supusă votului final în fiecare cameră a Parlamentului, nu doar într-una din camere, așa cum s-a întâmplat în cazul de față.
Pe 10 octombrie, în plenul Senatului s-a votat respingerea cererii de reexaminare a reglementării care modifica Legea Educației, formulată de președintele Klaus Iohannis. Acest lucru ar fi însemnat că universitățile urmau să decidă acordarea și retragerea titlului de doctor. Membrii Comisiei de învățământ au hotărât și ei, cu majoritate de voturi, menținerea legii în forma adoptată inițial și respingerea observațiilor formulate de șeful statului asupra proiectului adoptat în luna mai de Senat în calitate de cameră decizională care modifică prevederile privind doctoratele.
Președintele Klaus Iohannis a comentat atunci decizia senatorilor, arătând că pentru evaluarea cazurilor în care există lucrări pentru care se bănuiește că ar fi copiate, e nevoie de niște criterii transparente pe care hotărârea de luni, din Senat, nu le face deloc mai clare, dimpotrivă, poate afecta un control echidistant: „În cazurile în care există indiciile unor plagiate, avem nevoie de verdicte clare, realizate după criterii transparente. Decizia de astăzi a Senatului riscă să afecteze verificarea imparțială a acuzațiilor de plagiat, care au devenit tot mai dese în ultimii ani. Este cel puțin suspectă graba cu care s-a acționat pentru modificarea Legii educației, fără o discuție pe fond, într-un moment în care toată lumea așteaptă integritate și performanță”, a scris Iohannis pe contul lui de socializare.
Și punctul de vedere al Guvernului a fost unul similar, secretarul de stat în Ministerul Educației, Laurențiu Vlad, arătând în plen că ordonanța este de natură de submineze calitatea învățământului universitar din țara noastră și că mediul academic, așa cum arată el astăzi, nu este pregătit pentru a-și asuma o asemenea responsabilitate: „Modificările legislative introduse prin legea de aprobare a Ordonanței de urgență, deși la nivel declarativ au ca scop descentralizarea, prin responsabilitatea universităților, în realitate riscă să submineze calitatea învățământului superior din România. Mutarea centrului de evaluare la nivel de universitate este prematură în acest moment, pentru că unele nu sunt capabile să-și asume responsabilitatea deplină. Ministerul Educației și Guvernul României susțin argumentele președintelui Iohannis din cererea de reexaminare și, după evaluarea școlilor doctorale, se poate relua cu succes și cu folos discuția”.
Dezbaterile pe această temă au fost destul de aprinse, președinta Comisiei de învățământ din Senat, Ecaterina Andronescu, ținând să-l contrazică pe reprezentantul Executivului și să sublinieze că responsabilă pentru calitatea unei teze de doctorat trebuie să fie universitatea care emite titlul, pentru că nicăieri în lume nu există o instituție deasupra universității, care să acorde o diplomă.
„Aceste prevederi nu desființează CNATDCU. CNATDCU rămâne instanța de recurs. Pentru toate tezele care au fost elaborate și pentru care s-a obținut titlul prin ordin de ministru, nu se poate retrage decât tot prin ordin de ministru, deci CNATDCU rămâne forul decizional. Din momentul în care titlul se acordă de universitate, ea este obligată să stabilească filtre suplimentare pentru a nu permite derapaje. Prin intervenția Comisiei de învățământ de la Senat, sancțiunile s-au înăsprit. Cred că această lege face un pas în față în vederea responsabilizării universităților pentru titlurile pe care le acordă”, a spus Andronescu.
În luna mai, Iohannis anunța că refuză promulgarea modificărilor la Legea Educației, care au trecuseră de Senat, și că va retrimite Parlamentului proiectul de lege, pentru că acesta „nu stimulează acel cadru legal care să încurajeze performanța și să stimuleze excelența”. Ordonanța de urgență 4/2016 stabilea o procedură prin care plagiatele să poată fi identificate, iar titlurile de doctor retrase. În Parlament, atât deputații, cât și Comisia de Educație din Senat, condusă de Ecaterina Andronescu, au adus modificări la prevederile acestei ordonanțe.
Președintele a argumentat atunci că proiectul nu îndeplinește misiunea de a puncta exact care sunt normele de integritate pe care trebuie să le respecte doctoranzii și nici nu este foarte clar în privința modului în care titlul de doctor poate fi retras, în caz că se constată că lucrarea nu corespunde standardelor.
„Legea nu este de natură să clarifice respectarea normelor de integritate și nici nu clarifică regimul juridic cu privire la prevenirea și sancționarea eventualelor abateri, vorbesc aici, evident, despre plagiat. Cred că este vital să redăm încrederea publicului în școlile doctorale. (…) Performanța trebuie să primeze, meritul trebuie să fie recunoscut, iar abaterile trebuie sancționate”, a explicat Iohannis.
Ordonanța de urgență 4/2016 stabilea o procedură specifică prin care plagiatele să poată fi identificate, iar titlurile de doctor retrase. Ulterior, în luna martie, deputații au adoptat mai multe amendamente prin care au eliminat din rândul sancțiunilor măsura de retragere a calității de conducător de doctorat, a titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare pentru profesorii coordonatori ai lucrărilor dovedite drept copiate. Tot în Camera Deputaților s-a decis și eliminarea posibilității ca respectivul îndrumător să fie retrogradat sau să-i fie desfăcut contractul de muncă.
La începutul lunii mai, Senatul, în calitate de cameră decizională, a adoptat alte modificări la această lege. Concret, camera superioară a Parlamentului a stabilit ca titlurile de doctor să fie acordate și retrase de universități, prin hotărârea Senatului fiecărei instituții de învățământ, și nu prin ordin de ministru, așa cum prevedea textul inițial, rolul CNATDCU fiind acela de a aviza verdictul. Amendamentele au stârnit discuții aprinse în spațiul public, iar legea a ajuns la promulgare într-o formă mult diferită față de textul inițial al OUG 4/2016.