Legea educației se schimbă din nou. Care sunt propunerile pentru modificarea admiterii în liceu și a examenului de bacalaureat

Proiectul de lege a fost realizat de un grup de parlamentari care au început să lucreze în iulie 2014, după cum gândul a scris aici. Varianta finală a propunerii a ajuns la decidenții din sistemul de Educație la sfârșitul lunii mai 2015 și urmează să fie pusă în dezbatere publică.

Prin proiect sunt propuse mai multe modificări, unele dintre ele fiind o revenire la sistemul existent cu mai mulți ani ani în urmă. Este vorba, printre altele, de revenirea grupei pregătitoare la grădiniță, dar și evaluarea la finalul clasei a VIII-a la mai multe materii, cu unele probe susținute în timpul anului școlar.

DESCARCĂ DE AICI NOUA PROPUNERE DE LEGE A EDUCAȚIEI

Proiectul de lege prevede că sistemul național de învățământ preuniversitar cuprinde: educația timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreșcolar (0-3 ani) și învățământul preșcolar (3-6 ani), ce include grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare pregătitoare; învățământul primar, cu clasele I-IV; învățământul secundar, cu învățământul secundar inferior sau gimnazial (clasele V-VIII) și învățământul secundar superior sau liceal (clasele IX-XII), ce include filierele teoretică, vocațională și tehnologică; învățământul profesional, cu anii I și II. Urmează învățământul terțiar non-universitar, care cuprinde învățământul postliceal, cu durata între unu și doi ani.

Învățământul liceal vocațional și tehnologic, învățământul profesional și învățământul postliceal se va organiza pentru specializări și calificări stabilite de Ministerul Educației, în conformitate cu Registrul Național al Calificărilor.

Calificative în gimnaziu pentru anumite materii și trei probe în plus la Evaluarea Națională

Proiectul prevede că rezultatele evaluării elevilor se exprimă, după caz, prin calificative, în învățământul primar, respectiv prin note de la 1 la 10, în învățământul secundar și în învățământul terțiar non-universitar sau prin punctaje, în mod similar testelor internaționale.

În învățământul secundar se acordă calificative la disciplinele educație fizică și sport, religie, muzică și desen. Prin excepție, aceste discipline vor fi notate, după caz, cu note de la 1 la 10, în cadrul învățământului vocațional.

La finalul clasei a VIII-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, se realizează o evaluare națională obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaționale, au scris inițiatorii proiectului de modificare a Legii educației.

La Evaluarea Națională vor fi probe scrise la limba și literatura română și la limba maternă, precum și o probă scrisă transdisciplinară la matematică și științe. La acestea se adaugă o probă orală la o limbă străină, o probă practică de utilizare a calculatorului și o probă orală transdisciplinară de evaluare a competențelor civice și sociale, toate trei susținute în timpul anului școlar. Rezultatele testelor de la Evaluarea Națională se înscriu în portofoliul educațional al elevului.

Examen de admitere la liceele cu număr de candidați mai mare decât locurile oferite

Proiectul prevede că pentru admiterea în învățământul liceal este necesară promovarea evaluării de la finalul clasei a VIII-a. Admiterea la liceu sau la școala profesională se realizează prin concurs, în baza fișelor de opțiuni individuale depuse de candidați la înscriere. Fișa cuprinde opțiuni din oferta educațională națională exprimate în ordinea preferințelor, conform acestei variante de proiect.

În document se mai arată că, în cazul în care, la un liceu, numărul candidaților la un profil, potrivit primei opțiuni, este mai mare decât numărul locurilor oferite, liceul organizează, pentru acel profil, o probă de admitere.

Admiterea la acel profil se face luând în calcul portofoliul educațional, cu o pondere de 20%, media probelor scrise ale evaluării naționale de la finalul gimnaziului, cu o pondere de 30% și nota obținută la proba de admitere, cu o pondere de 50%, conform proiectului.

În cazul în care, la un liceu, numărul candidaților la un profil, potrivit primei opțiuni, nu depășește numărul locurilor, admiterea la acel profil se realizează luând în calcul portofoliul educațional, cu o pondere de 40% și media probelor scrise ale evaluării naționale de la finalul gimnaziului, cu o pondere de 60%, se mai arată în documentul citat.

În această variantă de proiect de modificare a Legii educației este prevăzut că admiterea la școlile profesionale se face prin concurs, în baza portofoliului educațional.

Procedura de admitere are două etape: în prima etapă se organizează admiterea potrivit primei opțiuni, la profilurile liceale cu probă de admitere și la școlile profesionale; în a doua etapă se organizează admiterea prin repartiție computerizată la liceele și școlile profesionale cu locuri libere. În cazul profilurilor vocaționale, sunt obligatorii și eliminatorii una sau mai multe probe de aptitudini.

Proiectul mai prevede că metodologia-cadru de organizare și desfășurare a admiterii la liceu și școala profesională este elaborată de Ministerul Educației și este dată publicității, pentru fiecare generație, cel târziu la începutul clasei a VII-a.

Liceele au obligația să anunțe public conținutul probei de admitere și al probelor de aptitudini, procedurile de organizare ale acestora, precum și modul de utilizare a portofoliului educațional, până cel târziu la începutul clasei a VII-a, conform documentului citat.

De asemenea, admiterea în liceele și școlile profesionale particulare și confesionale se realizează pe baza metodologiilor cadru specifice și a regulamentelor proprii.

În prezent, admiterea în liceu se face prin repartizare computerizată, după ce elevii susțin, la finalul clasei a VIII-a, testele scrise de la Evaluarea Națională, la limba romană, matematică și limba maternă. Media de admitere în liceu se calculează ca medie ponderată între media de la Evaluarea Națională (75 la sută) și media notelor din gimnaziu (25 la sută). Pentru admiterea în liceu nu este necesară o medie minimă.

Repartizarea computerizată în licee are loc în trei etape. În prima etapă de admitere se pot înscrie candidații din seria curentă, precum și cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2014-2015. În a doua etapă se pot înscrie candidații care nu au participat la prima repartizare și cei care au rămas nerepartizați. În etapa a treia se înscriu elevii care nu au participat la nicio repartizare, care nu au fost repartizați în etapele anterioare, care nu s-au înscris în perioada prevăzută de metodologie sau care și-au încheiat situația școlară mai târziu.

Probele orale de la examenul de bacalaureat, susținute în cursul anului școlar

Absolvenții învățământului liceal primesc diploma de absolvire și foaia matricolă, care atestă finalizarea studiilor liceale și care conferă dreptul de acces în învățământul postliceal, precum și dreptul de susținere a examenului de bacalaureat. Cei care promovează examenul de bacalaureat dobândesc diplomă care le dă dreptul de acces în învățământul superior.

La examenul de bacalaureat vor fi susținute: proba de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română; proba de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale; proba de evaluare a competenței lingvistice la una sau două limbi de circulație internațională studiate pe parcursul învățământului liceal. Rezultatul evaluării la aceste probe se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine, au dreptul la recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educației.

Și la proba de evaluare a competențelor digitale, susținută pentru diploma de bacalaureat, rezultatele evaluării se exprimă prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale, au dreptul la recunoașterea și la echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educației.

Potrivit proiectului, toate cele patru probe se organizează și se desfășoară la nivelul unității de învățământ, în timpul anului școlar, în fața unei comisii prezidate de directorul unității de învățământ și numite prin decizie a inspectorului școlar general, în condițiile stabilite prin metodologie specifică. În prezent, probele sunt susținute după finalizarea cursurilor la clasa a XII-a.

Inițiatorii proiectului mai propun ca probele scrise de la examenul de bacalaureat să se susțină după încheierea cursurilor, în fața unei comisii stabilite de către inspectoratul școlar. Probe scrise vor fi susținute la: Limba și literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările; Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale. Alte două probe scrise vor fi diferențiate, astfel: pentru profilul real din filiera teoretică, respectiv profilul militar din filiera vocațională – matematică și o probă la alegerea candidatului dintre fizică, chimie, biologie și informatică; pentru profilul umanist din filiera teoretică, respectiv profilele pedagogic, teologic, artistic și sportiv din filiera vocațională – istorie și o probă la alegerea candidatului dintre geografie, economie, sociologie, filozofie, psihologie și pedagogie; pentru filiera tehnologică – matematică și o probă la alegerea candidatului dintre fizică, chimie, biologie, informatică pentru profilurile tehnic și resurse naturale și protecția mediului, respectiv din geografie, economie, sociologie, filozofie, psihologie pentru profilul servicii.

Contract educațional încheiat de unitățile de învățământ cu părinții

Potrivit proiectului inițiat de un grup de parlamentari, unitățile de învățământ încheie cu părinții, în momentul înscrierii antepreșcolarilor, respectiv a preșcolarilor sau a elevilor, în Registrul Matricol Unic, un contract educațional, în care sunt înscrise drepturile și obligațiile reciproce ale părților. Contractul educațional-tip va fi elaborat cu consultarea structurilor asociative naționale ale părinților și aprobat prin ordin al ministrului Educației, fiind particularizat la nivelul fiecărei unități de învățământ, prin decizia Consiliului de administrație.

Nerespectarea prevederilor contractului educațional-tip de către unitatea de învățământ va fi sancționată de inspectoratul școlar, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului Educației.

Părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru școlarizarea elevului, pe perioada învățământului obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederi, din culpa părintelui sau a tutorelui legal, va reprezenta contravenție și se va sancționa cu amendă între 100 și 1.000 de lei sau cu muncă în folosul comunității, prestată de părinte sau de tutorele legal. În mod similar se va proceda și în situația distrugerilor materiale din patrimoniul școlii, se mai arată în proiect.

În acest caz, aplicarea contravenției se va face de către primărie, la sesizarea Consiliului de administrație al unității de învățământ. Banii astfel obținuți vor fi utilizați exclusiv în folosul unității de învățământ respective.

Proiectul mai prevede că unitățile de învățământ pot primi donații din țară și din străinătate, în conformitate cu legea, dacă servesc politicii educaționale a sistemului național de învățământ și dacă nu sunt contrare intereselor statului român și legislației în vigoare.

De câte ori s-a schimbat legea educației după 1989

După Revoluție, legea educației a fost schimbată de 61 de ori. Până la prima lege a Educației de după Revoluție, cea din 1995, învățământul românesc a fost reglementat prin hotărâri de guvern și ordine de ministru. Prima lege a educației de după Revoluție este cea din 1995, lege care a a fost modificată de 61 de ori. Dintre acestea cele mai importante au fost: introducerea examenului de capacitate în 1999, elaborarea unui nou Curriculum Național (clasele I-IX), introducerea de manuale alternative pentru ciclul primar, gimnazial și liceal, înlocuirea trimestrelor cu semestrele; introducerea repartizării computerizate în vederea admiterii în învățământul liceal și profesional (2001), extinderea învățământului obligatoriu de la 8 la 10 clase, reorganizarea examenului național de Capacitate, prin susținerea acestuia într-o singură sesiune, inclusiv prin atribuirea unei noi denumiri: teste naționale; revizuit curriculumul pentru ciclul primar și gimnazial, repartizare computerizată pentru cadrele didactice participante la concursul de titluarizare, eliminarea Testelor Naționale și introducerea Tezelor cu subiect unic, modificarea, în 2009, a Bacalaureatului în forma după care funcționează și acum: trei probe de competențe și trei probe scrise.

În 2011, Daniel Funeriu a dat o nouă lege, ale cărei principale prevederi erau: introducerea evaluărilor periodice și includerea clasei a IX-a în gimnaziu, introducerea învățământului obligatoriu de 10 clase, care cuprinde învățământul primar și gimnazial, obligativitatea ca învățătorii să aibă studii superioare, iar profesorii să urmeze un master didactic. Legea lui Funeriu a fost modificată de 3 ori prin ordonanțe de urgență.