LEGEA LUI ARAFAT, PRO și CONTRA. „În Croația, o astfel de lege a adus o economie de 20 la sută sistemului sanitar”

De la anul, toate spitalele din România nu vor mai putea organiza licitații pentru a-și cumpăra medicamente, materiale sanitare, echipamente medicale, echipamente de protecție, combustibili și lubrifianți pentru parcul auto, indiferent dacă sunt în subordinea Ministerului Sănătății sau a autorităților locale.

Asta prevede Ordonanța de Urgență, aprobată marți de Guvern, privind achiziția centralizată de către Ministerul Sănătății a produselor destinate spitalelor.

Ministerul speră ca, astfel, să fie reduse frauda și cheltuielile inutile care se fac în prezent în sistemul sanitar din România. „Această Hotărâre de Guvern va crește competitivitatea între firmele care se înscriu în licitații. Astfel, nu vor mai exista cazuri în care același aparat va fi cumpărat la prețuri diferite în unități sanitare din diverse colțuri ale țării”, a declarat pentru gândul ministrul Sănătății, Raed Arafat.

POLITICĂ Attila Cseke, ministrul Dezvoltării, anunță comasări de instituții: „Administrația publică locală și cea centrală trebuie să producă calitate”

15:50

ACTUALITATE Care este orașul din România care oferă 50% reducere la impozitele locale pentru donatorii de sânge

15:49

Citește aici proiectul inițial de Hotărâre de Guvern privind licitațiile centralizate din spitale

Demnitarul a mai precizat că, odată ce această OUG va fi aplicată, spitalele ar putea obține medicamente, materiale sanitare, echipamente medicale, echipamente de protecție, combustibili și lubrifianți pentru parcul auto la prețuri mult mai avantajoase decât până în prezent. „Una este ca un spital să cumpere combustibil pentru cele câteva mașini pe care le are în parcul auto și alta este să se încheie un contract pentru mii de mașini la nivelul întregii țări. Se va obține un preț mult mai scăzut pe combustibil decât cel de la pompă”, a exemplificat ministrul.

Cum se va aplica

Cum se va aplica practic această hotărâre? Ministerul Sănătății va centraliza la nivel central nevoile pe care le are fiecare spital din țară. Se vor face acorduri-cadru pe o perioadă de patru ani. În baza acestor acorduri-cadru, atribuite de unitatea de achiziții centralizată, respectiv ministerul, spitalele vor putea mai apoi să încheie și să deruleze contracte subsecvente, cu avizul ministerului, bineînțeles, a punctat Raed Arafat. „De exemplu, potrivit estimărilor, la nivel național, avem nevoie de cinci milioane de mănuși. Ministerul va organiza licitații pentru aceste materiale sanitare. Le va câștiga firma X, cea care a respectat cerințele din caietul de sarcini atribuite licitației. Mai apoi, fiecare spital va încheia un contract cu firma respectivă pe o anumită cantitate de mănuși, mai exact, de cât are nevoie”, a spus ministrul Sănătății.

Același lucru se va întâmpla și în cazul medicamentelor, echipamentelor medicale, a echipamentelor de protecție, combustibililor și lubrifianților pentru parcul auto. „În cazul aparaturii medicale, achiziția se va face pe parcursul celor patru ani, pe cât a fost încheiat acordul-cadru. De exemplu: la nivel național avem nevoie de 20 de aparate tomograf. Se va face un fel de plan. În primul an vom achiziționa trei aparate, în al doilea an două aparate, în al treilea an cinci aparate, iar în ultimul an zece aparate”, a precizat demnitarul. În achiziția națională vor intra toate echipamentele de înaltă performanță: computer-tomograf, rezonanță magnetică, echipamente de monitorizare, echipamente de ventilație.

Pentru ce va licita Ministerul Sănătății

Înainte ca ministerul să se apuce de licitații, instituția va trebui să realizeze lista de medicamente, materiale sanitare, echipamente medicale și de protecție pe care vrea să le cumpere, dar și a unei comisii de experți, cu ajutorul cărora se vor putea întocmi caietele de sarcină necesare pentru achiziționarea acestora. „Ministerul nu va face licitații pentru fiecare fașă și pastilă din spital. La medicamente vom face o listă de tratamente, în principiu o listă cu cele care sunt scumpe, dar care, achiziționate în cantități mai mari, pot fi obținute la prețuri mult mai mici. În principiu, mă gândesc la cele din domeniul oncologic, cardiologic, dar și o parte dintre antibiotice”, ne-a declarat Raed Arafat. Ministrul Sănătății speră că prin implementarea acestui act normativ sistemul sanitar românesc va reuși să nu mai facă risipă de resurse, și așa puține. „Un astfel de sistem este aplicat și în Croația, iar acolo o astfel de lege a adus o economie de 20% sistemului sanitar”, a spus Arafat.

Cum va combate risipa din sistemul sanitar românesc

Demnitarul consideră că această OUG va duce la eliminarea risipei din sistemul sanitar, cel puțin în privința licitațiilor organizate pentru cumpărarea diferitelor medicamente, ustensile și a aparaturii medicale. „Au existat cazuri în care la licitație au venit două firme de computer tomograf. Amândouă aparatele făceau același set de analize. Singura diferență dintre cele două era că unul pornea în 6 secunde, iar celălalt în 11 secunde. În cele din urmă s-a achiziționat cel care pornea mai repede, dar bineînțeles că prețul acestuia a fost mai ridicat decât celălalt, chiar dacă amândouă făceau același lucru”, a punctat ministrul Sănătății.

Raed Arafat a mai spus că licitațiile care vor fi organizate odată cu intrarea în vigoare a legii vor fi unele transparente. „Se vor face întâlniri între reprezentanții firmelor care vor să se înscrie în licitație și comisia de specialiști, care va fi formată după ce vor fi făcute normele de aplicare ale legii. Se vor cântări foarte bine plusurile și minusurile fiecărui produs în parte de către cele două părți implicate”, a menționat demnitarul.

Unitățile sanitare din subordinea altor ministere pot intra în noul sistem la cerere

Noua lege privind achizițiile centralizate mai prevede că, la solicitarea ministerelor sau instituțiilor publice cu rețea sanitară proprie, pot fi incluse în acest sistem centralizat și unitățile sanitare publice cu paturi din subordinea acestora. „Astfel, spitalele care aparțin de instituții precum RATB sau CFR pot cere ministerul Sănătății să organizeze licitații și pentru aceste unități sanitare. Cu o singură condiție: în limita fondurilor”, a declarat pentru gândul Oana Grigore, șeful biroului de presă de la Ministerul Sănătății.

De asemenea, noul act normativ mai prevede ca ministerul să nu organizeze licitații atunci când fondurile pentru un anumit aparat provin din donații, sponsorizări, fondurile alocate de autoritățile administrației publice locale și fonduri din proiecte cu finanțare rambursabilă și nerambursabilă. „Dacă Consiliul Județean vrea să dea bani spitalului care se află în subordinea lui pentru a-și cumpăra un computer tomograf, ministerul nu va organiza licitație pentru acel aparat. Acest lucru se va putea face doar la cererea expresă a Consiliului Județean”, a subliniat Raed Arafat.

Ce spun foștii miniștri despre noua lege: teoria este bună

Legea este bună în teorie, dar practica s-ar putea să ne omoare, este de părere fostul ministrul al Sănătății Cseke Attila. „Prin această lege se vor putea preveni multe scurgeri din sistemul sanitar, dar atunci când va veni timpul să o și aplicăm s-ar putea să nu mai fie așa de ușor”, a spus pentru gândul fostul ministru.

Pentru ca lucrurile să meargă bine și în practică, Cseke Attila este de părere că trebuie înființată o comisie de specialiști care să managerieze buna desfășurare a tot ceea ce înseamnă organizarea unor licitații. „Uneori este greu să ai grijă de un singur spital, dar apoi de cele peste 350, câte sunt la nivel național. Inițiativa este una foarte bună. Sistemul sanitar de la noi avea nevoie de o astfel de măsură, mai ales că pe timpul când eu eram la minister am descoperit spitale județene care nu aveau computer tomograf, dar în schimb aveau cele orășenești. Primul exemplu care îmi vine în minte este cel de la Spitalul Borșa din Maramureș. Era dotat cu un astfel de aparat, dar nu aveau nevoie. Există spitale care au aparatură de ultimă performanță, dar nu există cadre medicale. Legea propusă de Arafat este bună, dar va trebui să se facă o analiză foarte atentă în ceea ce privește nevoile pe care le are atât fiecare spital în parte și apoi toate cele de la nivel național”, a mai spus fostul ministrul.

Cseke Attila a mai precizat că în România s-a mai luat o astfel de măsură, care a eșuat: „Lipsa de personal calificat a fost motivul care a dus la renunțarea acelui proiect”.

Un alt fost ministru al Sănătății, Ion Bazac, a declarat pentru gândul că proiectul de centralizare a licitațiilor pe medicamente nu este nou, fiind inițiat chiar de el în anul 2009. „Ideea nu este nouă, sper să poată fi transpusă într-un act normativ care să poată fi aplicat în interesul pacienților”, a afirmat el.

La rândul său, Ladislau Ritli, fost ministru al Sănătății în guvernele Emil Boc și Mihai Răzvan Ungureanu, afirmă că inițiativa ar putea contribui la eliminarea situațiilor în care același produs poate fi cumpărat cu prețuri diferite. „Deși pierderile nu au putut fi cuantificate, în mandatul meu am observat că existau diferențe foarte mari pe același produs, chiar de două trei ori mai mari. De exemplu, același RMN a fost achiziționat de către un spital cu trei milioane de lei, iar de un altul cu șapte milioane de lei”, a declarat Ladislau Ritli.

De altă părere este Mircea Cinteză, fost ministru în guvernul Tăriceanu, care consideră că o soluție mai bună ar fi un control al achizițiilor la nivel local, „care nu s-a făcut niciodată”, și că deciziile luate la nivel central nu corespund întotdeauna cu nevoile unităților sanitare locale.

„În decursul istoriei au fost tot felul de idei noi. Dacă o licitație se face centralizat, s-a văzut de multe ori că nu acoperă cu precizie necesitățile. În vremea mea erau tot așa centralizate. Însă, de multe ori, achiziția este făcută de minister cu număr limitat, după cum crede el că sunt necesitățile. Sunt bune și rele, dar achiziția centralizată este urmată de o repartiție centralizată care se face extrem de dificil. Pentru medicamentele centralizate, dacă acestea se termină, spitalele nu pot face achiziții și ce fac, trimit oamenii să își cumpere”, a declarat el pentru gândul.

Managerii de spitale au opinii diferite

Prof. dr. Monica Pop, managerul Spitalului Clinic de Urgențe Oftalmologice București, consideră că proiectul este unul benefic pentru că, astfel, s-ar elimina din competiție firmele care licitează și care, ulterior, nu onorează contractul, pentru că nu au medicamentul pe stoc.

„Se înscriu la licitație, câștigă și apoi nu livrează medicamentul pentru că nu îl au”, afirmă ea, adăugând că în multe cazuri, spitalele nu au avut medicamente din cauza firmelor, și nu a lipsei banilor.

Ea atrage atenția și asupra prețurilor foarte mici ale unor firme care ascund multe nereguli. „Vin la licitații cu un preț foarte mic, însă îți livrează medicamente subdozate. Așa este și dacă luați, de exemplu, ampicilină de la farmacie. Nu poate să fie într-un loc 50 de lei și în altul 25 de lei. Aia care costă atât (25 de lei n.r.) e clar că e subdozată”.

Monica Pop amintește și despre situația în care o firmă care a câștigat licitația pentru detergenți a spitalului pe care îl conduce a livrat un produs expirat. „Am ajuns până la ministrul de atunci cu acel caz. La licitație au avut un detergent bun. La livrare au venit însă cu unul pietrificat, expirat de 10 ani. După câte știu eu, firma asta care câștigase multe contracte a stricat toate mașinile de spălat de la Institutul Cantacuzino”. Un alt contract care a creat probleme managerului Spitalului de Oftalmologie a fost înregistrat în urmă cu câțiva ani, când s-au livrat seringi infectate, în loc de seringi de unică folosință.

„Mi-aș dori ca domnul ministru să aibă și aparatul necesar să facă asta”, atrage ea atenția, adăugând că achiziția de aparatură nu trebuie să se facă fără corpul de experți al Ministerului Sănătății.

În schimb, Dan Căpățână, managerul Spitalului de Urgență Constanța, este de acord ca Ministerul Sănătății să facă achiziții pentru medicamente, nu însă și pentru aparatură. „Nevoile de echipamente medicale sunt diferite. Spitalele sunt descentralizate, iar finanțarea poate să vină și de autoritățile locale care pot să completeze nevoile. Nu poți să faci licitație națională pentru un spital cu 300 de paturi”, afirmă managerul, care în urmă cu două luni a inaugurat o clinică modernă de Ortopedie cu bani veniți de la Consiliul Județean.

Potrivit lui Dan Căpățână, toți vorbesc de nereguli ale firmelor care câștigă licitațiile, dar, „în afară de bănuieli și că ar fi ceva, nu există nimic concret”.

Și managerul spitalului din Oradea, Ioan Chindrea, se declară sceptic în privința Hotărârii de Guvern propusă Arafat. „Sincer să fiu, a mai fost și nu a fost bine, dar probabil are domnul ministru o explicație pentru asta”.

Președintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae, susține proiectul lui Raed Arafat, însă speră să nu se ajungă la situații hilare când trebuie să „faci licitație pentru Antinevralgicul de care ai nevoie urgent”.

Descentralizarea sistemului medical nu a dat rezultatele așteptate din lipsa unor acte normative care să elimine ingerințele politice ale autorităților locale. „Acestea nu au făcut decât să schimbe managerii. Ele pot finanța spitalele, dar nu sunt obligate. Transferul către autoritățile locale s-a făcut fără finanțare”, consideră Vasile Astărăstoae.