LET’S CHANGE THE STORY. Student român care învață să prindă criminali în Marea Britanie: „Frica se vinde cel mai bine”

Mircea Neicu are 21 de ani și mai are șase luni până va absolvi Lancaster University, cu dublă specializare: criminologie și psihologie. S-a născut în Orșova, tatăl fiind vameș, iar mama contabil.

A ales să studieze în Marea Britanie după ce a câștigat o tabără de trei săptămâni de limba engleză la Cambridge School, oferită de Asociația Shakespeare School. Și în acest an, Asociația organizezază a șasea ediție a concursului național de creație Shakespeare School Essay Competition, destinat tinerilor cu vârste cuprinse între 11 și 20 de ani din întreaga țară. Participanții trebuie să înscrie un eseu în limba engleză pe site-ul www.shakespeare-school.ro până pe 31 martie. Participarea la concurs este gratuită, iar premiile pentru marii câștigători sunt tabere de engleză de două săptămâni în Marea Britanie, în campusurile unor universități sau colegii de top. Mai multe detalii aici.

VEZI AICI ANCHETA DAILY FAIL

RĂSPUNSUL DAILY MAIL DUPĂ DEMONTAREA ARTICOLULUI DESPRE ROMÂNI

EFECTUL INVESTIGAȚIEI: PLÂNGERI PE NUMELE TABLOIDULUI BRITANIC

UN LORD DIN GUVERNUL BRITANIC RECUNOAȘTE MINCIUNILE DIN RETORICA ANTI-ROMÂNI

ROMÂNII CARE RESCRIU POVESTEA

REPORTAJ GÂNDUL PE STRĂZILE LONDREI

Câștigătorul bursei Shakespeare School în 2010, Mircea Neicu explică acum de ce s-a hotărât să își continue studiile în Marea Britanie, după doar două săptămâni petrecute la Cambridge. „Până atunci nu am știut ce înseamnă să am o opinie, indiferent dacă era rea sau bună, să mi-o pot argumenta, să primesc contrargumente la ea. În trecut, dacă aveam idei, nu întotdeauna aveam posibilitatea de a le exprima. În sistemul de învățământ din România există libertate de opinie, dar nu încurajare de a o exprima. Trebuia să mențin aceeași linie a felului în care mi se spunea și preda ceva”.

Profesorul român care l-a impresionat cel mai mult a fost cel de limba engleză pe care l-a avut în liceul bilingv în care a studiat – „Traian Lalescu” din Orșova. „Mi-a plăcut dintotdeauna să scriu, în special în limba engleză, iar domnul profesor m-a încurajat mereu să îmi exprim ideile în eseuri”.

După o serie de teste, în special de limbă, și interviuri, inclusiv la Cambridge, a ajuns, în 2011, student la Psihologie și Criminologie la Universitatea Lancaster. Studiile le plătește din împrumutul de 3.500 de lire sterline pe care l-a primit anual de la statul britanic. „Acest împrumut este foarte bun pentru toți studenții care nu au bani. Îl pot plăti după ce termină facultatea, în funcție de cât câștigă. Și dacă plec din Marea Britanie, o să îl plătesc, pentru că nu se poate uita de el. Am auzit pe cineva, la un moment dat, că intenționa să nu îl mai returneze. Acest lucru este extrem de ciudat. Din moment ce ei te-au ajutat, trebuie să le dai banii înapoi”, spune Mircea tranșant.

Universitatea din Lancaster

Psihologia lui Mircea despre britanici

Românul primește în continuare împrumutul de la statul britanic, deși unora dintre români și bulgari le-au fost oprite. Inclusiv europarlamentara Renate Weber a solicitat, în 5 februarie, Comisiei Europene să declanșeze o anchetă completă și amănunțită cu privire la suspendarea, în noiembrie 2013, de către guvernul britanic, a împrumuturilor de subzistență pentru studenții români și bulgari, la care anterior fuseseră îndreptățiți.

„Este o foarte mare diferență între cei care vin aici la studii și cei care vin pentru a lucra. La nivel academic, este absolut interzis să fie orice fel de discriminare pentru că este o diversitate culturală foarte mare. Nu contează că suntem din România, America, India, China, Pakistan, suntem considerați studenți. Asta am simțit ei aici. Am auzit, însă, de pe la prieteni, dar asta doar la nivel de zvon, că în Londra și în alte orașe mari sunt anumite universități care vor să folosească partea politică pentru a încheia împrumuturile studențești pentru români și bulgari. Eu, stând într-un oraș mic, sunt ferit de această discriminare. Jumătate din orașul nostru sunt studenți”, spune românul.

Mircea le găsește o scuză englezilor care au o atitudine negativă față de români și bulgari: precedentul polonez. „După ce au deschis porțile, se așteptau la 20.000 de polonezi și s-au găsit cu 600.000. S-au speriat mult, atunci a început discriminarea polonezilor, care se petrece și în prezent”, adaugă el.

Tânărul român este convins că ceea ce se vinde cel mai bine este frica, iar o parte din mass- media britanică a profitat din plin de asta. „S-au axat pe ce se câștigă cel mai mult, să facă cel mai mare profit. În plus, mai este și partea politică care, în prezent, este împotriva imigranților. Ei nu mai vor să fie parte din Uniunea Europeană, sunt foarte conservatori, vor să se protejeze, să readucă Anglia de pe vremurile când era putere englezească”, crede el.

În mediul lui din Lancaster, Mircea nu a simțit niciodată că este discriminat. Susține cu tărie că englezii cu care a intrat în contact au vrut, în general, să afle informații despre zona din care el provine, dar și cuvinte românești. „Mulți îmi spun să le zic ceva în română. Prietenii mei sunt interesați de trecutul meu, pentru că sunt diferit de ei. De exemplu, scrisul este total diferit de al lor, deși nu îmi dau seama cum vine asta. Le este greu să citească anumite litere. Când văd un ‘m’ al nostru, cred că este un ‘n’ plus un ‘r'”. Pe amicii lui britanici, dar și chinezi, Mircea i-a învățat să spună „mulțumesc” și „salut”. Totodată, pentru bunul mers al relației, el le gătește mâncare românească. „Am observat că pentru ei gustul mâncării românești este prea puternic. Eu folosesc multe condimente pentru că am nevoie, alimentele pe care le cumpăr nu au gust. Pe oricine întrebi, cu excepția englezilor, o să îți spună că mâncarea de aici nu este foarte bună”, menționează el. Pentru a face economie, Mircea își gătește singur, în mare parte mâncăruri internaționale.

Despre studiile sale, psihologie și criminologie, românul spune că sunt foarte separate și că face două lucrări de licență. „Eu am ales să fac două din pasiunea asta pentru scris și pentru cercetare. La psihologie, studiez efectele nostalgiei asupra creativității, iar la criminologie lucrarea se referă la criminalii care se sinucid după ce ucid. Aici am un studiu pe o sută de cazuri. Vreau să descopăr exact care sunt cauzele și caracteristicile lor”. La universitate, face și voluntariat, la unul din laboratoarele de psihologie, pe care el îl consideră „un mare câștig de experiență”.

Peste șase luni, după terminarea facultății, românul Mircea Neicu vrea să plece în Japonia. Acolo se află prietena lui, pe care a cunoscut-o în Marea Britanie, în urmă cu trei ani, dar și „universități bune”, unde visează să își continue cercetarea în criminologie.

„Îmi e dor de România, de Orșova, orașul meu natal, de părinți, de prietenii din România, de căldura lor, dar încă nu mă pot întoarce. Îmi doresc mult să rămân în mediul academic”, mărturisește el.

Părinții, cu care vorbește săptămânal prin Skype și pe care îi vede circa o lună pe an, îi înțeleg dorința și îl sprijină financiar. Dacă studiile sunt plătite de către statul britanic, cheltuielile de cazare, masă, transport, de zi cu zi, sunt suportate de către studenții străini din banii proprii. „Eu am, însă, norocul că trăiesc într-un oraș mic în care totul este mai ieftin. În Londra este mult mai scump. Aici, universitatea susține orașul, astfel că totul este făcut pentru studenții, la costuri mult mai mici. Fără universitate, orașul ar avea probleme”, ne informează, la final, Mircea, care locuiește într-un apartament, în oraș, la 15 minute distanță de universitate. Actualul lui coleg de locuință este englez, anterior a avut colegi din China, Japonia, Coreea de Sud, Uruguay. Pentru el, aceștia au reprezentat șansa de a face un schimb intercultural.