LIVIU DRAGNEA A DEMISIONAT. Reacția lui Ponta: „Este o decizie simbolică de condamnare din punct de vedere juridic a unei acțiuni politice”

Liviu Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare în dosarul în care peste 70 de primari și reprezentanți ai PSD în secțiile de votare sunt acuzați că au fraudat votul prin divulgarea secretului de vot, într-o rețea de comunicații prin care reprezentanții PSD din secțiile de votare comunicau la centru cum evoluează voturile, „Da” sau „Nu” pentru demiterea lui Traian Băsescu. Procurorii DNA au cerut pedeapsă cu executare pentru vicepremierul Liviu Dragnea, pedeapsa pentru infracțiunea de care este acuzat ajungând până la 5 ani de închisoare. Decizia de astăzi a instanței supreme nu este definitivă, ea putând fi contestată la completul de 5 judecători. 

Imediat după aflarea sentinței, Liviu Dragnea a venit la Guvern, după care, alături de premierul Victor Ponta, a mers la partid pentru a-și anunța demisia din guvern.

„Mă consider nevinovat. Rămân valabile întrebările pe care mi le-am pus, cum se mai poate face campanie în condițiile în care prezența la vot poate fi considerată un folos necuvenit. Este un precedent periculos pentru oricine dorește să facă campanie”, a spus Dragnea.

La rândul său, Premierul Victor Ponta a susținut că va discuta cu președintele Klaus Iohannis pentru o nouă nominalizare în funcția de ministru al Dezvoltării. „Referitor la funcția politică din PSD, am fost ales cu domnul Dragnea. Luni le spunem colegilor ce am făcut și ce putem face pe viitor”, a mai spus Ponta.

„Am văzut decizia Curții Supreme, este o decizie simbolică de condamnare din punct de vedere juridic a unei acțiuni politice, suspendarea președintelui Băsescu și referendumul, practic a celor 7,4 milioane de români care au votat, și a liderilor  domnul Dragnea are ghinionul de a fi singurul acuzat în dosar, decizia a fost luată de toți liderii PSD, PNL și un număr mare de parlamentari”, a fost poziția lui Victor Ponta. 

Plecarea lui Liviu Dragnea din funcția de număr doi în partid este momentan incertă, Dragnea afirmând că decizia aparține Biroului Permanent Național. 

Victor Ponta a precizat că a făcut echipă mereu cu Liviu Dragnea și că împreună au participat și decis referendumul. Mai mult, Dragnea va fi prezent mâine la Craiova și Târgu Jiu pentru a inaugura anumite proiecte ale fostului ministru al Dezvoltării. 

Liviu Dragnea și Victor Ponta au venit împreună la sediul PSD de la Guvern. 

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a încheiat în 22 aprilie discuțiile în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, care se judecă de un an și șase luni.

Instanța a amânat de două ori, în 22 aprilie și 6 mai, pronunțarea sentinței, o decizie în dosar, care nu va fi definitivă, fiind așteptată vineri. După ce completul de la ICCJ care a judecat în fond dosarul „Fraudă la referendum” va anunța decizia, sentința va putea fi contestată la Completul de cinci judecători al instanței supreme.

În octombrie 2013, 75 de persoane, în frunte cu vicepremierul Liviu Dragnea, coordonatorul campaniei electorale a USL, pentru multiple fraude electorale la acest scrutin. Principala acuzație a procurorilor DNA este că USL (PSD și PNL) au utilizat un soft care să permită monitorizarea prezenței la vot (lucru esențial pentru ca referendumul să fie validat, fiind nevoie de o prezență de 60%), însă care a fost folosit și pentru transmiterea de date privind modul în care se votează în secțiile de votare – câți oameni au votat „Da” și câți „Nu”.

Alături de Dragnea, au fost trimiși în judecată membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt.

În acest dosar, prim-ministrul Victor Ponta a fost audiat ca martor, el susținând că știa de sistemul informatic folosit de PSD la referendum, acesta fiind similar cu cel folosit și de alte partide, însă că nu au fost furnizate informații despre conținutul votului, ci doar despre prezență.

În rechizitoriul prin care Liviu Dragnea a fost trimis în judecată în 2013, se arată, cu exemple, că au fost trimise 4.400 de sms-uri din partea reprezentanților USL din secțiile de votare, cu aceste informații care dezvăluiau conținutul voturilor chiar în timpul procesului de votare.

„Scopul esențial al acestui sistem informatic a rezidat în:
– comunicarea în fiecare oră a prezenței la vot a cetățenilor, lucru care permitea coordonatorilor PSD și PNL să identifice secțiile de vot cu o prezență slabă la urne;
– comunicarea de mesaje, conținând ordine sau recomandări coordonatorilor și/sau membrilor secțiilor de votare și altor persoane, în vederea luării de măsuri pentru creșterea artificială a numărului de votanți în secțiile deficitare prin folosirea de mijloace interzise de lege;
– obținerea de informații precise, în timpul procesului de votare (și nu după orele 23:00 ale zilei de 29.07.2012, când votarea se închidea) despre modul cum s-a votat în secțiile de votare de pe tot cuprinsul țării, respectiv câte voturi „Da” și câte „Nu” au fost exprimate. De altminteri, cerința a fost îndeplinită, astfel că au rezultat un număr de circa 4400 de comunicări de acest tip, recepționate în timpul desfășurării votului”, se arată în rechizitoriul DNA.

Procurorii exemplifică în rechizitoriu zeci de sms-uri, trimise în intervalul orar 15.00-19.00, cu numărul voturilor „Da” și „Nu”.

Ministrul Dezvoltării și Administrației, Liviu Dragnea, a spus că așteaptă cu interes decizia de vineri a instanței, arătând că speră să fie o hotărâre pozitivă pentru el.

Întrebat ce va face cu funcțiile pe care le deține în cazul în care decizia îi va fi nefavorabilă, Dragnea a spus că acestea „nu o să mai fie”. „Știți foarte bine răspunsul la întrebarea asta. Nu o să mai fie (funcțiile, n.r.). E normal. Să sperăm totuși că nu o să fie cazul, eu sper să fie o sentință bună pentru mine și pentru adevăr”, a adăugat Dragnea.

Acuzarea a cerut instanței, la ultimul termen de judecată, condamnarea lui Liviu Dragnea la o pedeapsă cu executare, fără a menționa și cuantumul pedepsei.

În ultimul cuvânt în fața judecătorilor, Liviu Dragnea a spus că, în opinia sa, acuzațiile care i-au fost aduse „pleacă de la o premisă greșită și periculoasă pentru România”.

„Nimeni nu va mai îndrăzni să cheme cetățenii la vot, în vreme ce această prezență la vot reprezintă un folos pentru democrație. Susțin nevinovăția, am credință că acțiunile mele au respectat legile țării, am adus argumente și probe pentru a fi achitat”, a afirmat Dragnea, care a precizat că speră să fie achitat.

Instanța supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul „Fraudă la referendum”, în care au fost trimiși în judecată Liviu Dragnea și alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale”.

Anchetatorii susțin că Dragnea a fost susținut în fraudarea referendumului de 74 de președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt. Aceștia au fost trimiși în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.

„Infracțiunile reținute în sarcina persoanelor implicate în desfășurarea procesului de votare – președinți și membri ai secțiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei și-au încălcat atribuțiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât și liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora și introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obținute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.

De-a lungul procesului, au fost audiați, în calitate de martori, premierul Victor Ponta, ministrul Apărării, Mircea Dușa, fostul ministru al Energiei Constantin Niță, primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, și mai mulți coordonatori județeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012.