Liviu Dragnea, la „DUPĂ 20 DE ANI”, despre revolta de la Pungești: 200 de oameni blochează dezvoltarea pentru 20 de milioane de români

În ciuda „pumnilor” pe care PNL i-ar fi „cărat” în capul PSD-ului în ultima perioadă, vicepremierul Liviu Dragnea susține că alianța USL nu s-a rupt, dar și că social-democrații continuă să-l susțină pe Crin Antonescu la prezidențiale. Afirmațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „După 20 de ani”, difuzată duminică, începând cu ora 10.00, de Pro TV și pe voyo.ro, moderată de Cristian Leonte și care îi are ca invitați permanenți pe jurnaliștii Claudiu Pândaru și Cristian Hostiuc.

Subiecte precum Roșia Montană sau exploatarea gazelor de șist au dus la schimburi dure de replici între membrii alianței USL, „mai mult dintr-o parte, mai mult de la PNL”, este de părere Liviu Dragnea, ministru al Dezvoltării Regionale.

„În general e bine să te gândești când tot îi cari pumni în cap unuia, dacă rezistă la nesfârșit. Eu nu. Eu niciodată nu sunt dispus în viață să rezist la nesfârșit”, a declarat Dragnea. Întrebat care este limita până la care rezistă, vicepremierul a afirmat „până îmi crapă capul”.

În opinia sa, divergențele nu au dus la ruperea Uniunii, dar au afectat colaborarea. „Nu s-au rupt. S-au îndepărtat puțin. Da, dar nu ne-au rupt, adică nu s-a rupt USL-ul”, a spus Dragnea.

Întrebat dacă premierul Victor Ponta ar fi un candidat mai bun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor, Dragnea a apreciat că „Victor Ponta ar fi candidat bun la multe funcții în statul român”, însă a subliniat că PSD își va respecta angajamentele.

„Noi avem acum o horărâre a Congresului, pe care o respectăm (…) La acest moment, la acest minut la care noi purtăm această discuție, noi nu avem niciun motiv să ne gândim la o altă candidatură în afară de candidatura lui Crin Antonescu”, a spus el.

Întrebat dacă Antonescu ar continua să „care pumni” în capul PSD din poziția de președinte, Dragnea a precizat că „E posibil, orice președinte cu o asemenea putere poate să îți dea pumni foarte grei în cap. Nu nouă, întregului popor. Până acum, până la acest minut, nu cred că pentru PSD, pentru România, Crin Antonescu reprezintă un pericol dacă ajunge președintele României”.

Pe ce vor fi cheltuiți banii în 2014

Vicepremierul Liviu Dragnea susține că bugetul ministerului pe care îl conduce va fi cheltuit „în primul rând, pe dezvoltare”.

„Aveam peste 3.000 și ceva de șantiere deschise atunci când am preluat ministerul. S-au închis câteva sute. În 2014, din acest buget, sperăm să închidem undeva în jurul a 2.000 de șantiere. Să terminăm aceste investiții și vorbim de alimentări cu apă, de canalizare, de drumuri locale și alte investiții de infrastructură locală. De asemenea, să continuăm o serie de lucrări și într-o anumită măsură, așa cum am pus și în legea bugetului de stat, să deschidem și niște șantiere noi, dar numai în aceste domenii de interes”, a arătat ministrul Dezvoltării Regionale.

Guvernul intenționează să-și continue și anul viitor politica de „dezvoltare, nu austeritate de dragul austerității”, astfel încât aceasta să ducă la o creștere economică sustenabilă.

„Nu a venit numai din agricultură creșterea economică. Cred că o influență importantă au avut-o și cele aproape trei miliarde de euro pe care am reușit să le aducem anul acesta în România. Mare parte din acești bani s-au dus tot în investiții care au creat la rândul lor și creștere economică și locuri de muncă. Nu putem vorbi numai de agricultură, dar pentru anul viitor, pentru investiții sunt alocate sume importante și credem că va fi o creștere economică semnificativă. Vom face și în 2014 cum am făcut în 2013 dezvoltare, nu austeritate de dragul austerității, disciplină financiară în primul rând și o prioritizare a investițiilor pe baza unei minime strategii”, a spus Dragnea.

Vicepremierul a mai subliniat că, deși anul trecut s-au creat doar 70.000 de noi locuri de muncă, este important faptul că acestea nu s-au redus.

„Dezvoltare înseamnă creare de locuri de muncă și venituri puțin mai mari pentru fiecare român. Atât a putut România. Este important că s-au creat în plus locuri de muncă. Este important că nu s-au pierdut. Este important că salariile nu au fost tăiate, ci au fost crescute atât cât s-a putut. Este important că pensiile nu au fost tăiate și au fost crescute atât cât au crescut”, a precizat Dragnea, adăugând că economia a ajuns la nivelul anului 2008, când, pe fondul crizei financiare internaționale, PIB-ul României a început să scadă.

Investiții în autostrăzi și infrastructură

Liviu Dragnea a subliniat importanța absorbției fondurilor europene, principala sursă de finanțare a investițiilor de anul viitor.

„Anul viitor estimăm undeva la 5 miliarde de euro care să vină în România. Cea mai mare parte din acești bani se va duce direct în dezvoltare. Vorbim de autostrăzi, de infrastructura județeană, infrastructura locală. La noi (la Ministerul Dezvoltării Regionale n.r.) vorbim de alimentarea cu apă, vorbim de canalizări, vorbim de drumuri județene, vorbim de drumuri locale, vorbim de școli. Am făcut toate demersurile și avem toate aprobările, cel puțin cele informale de la Comisia Europeană ca o parte din bani, de la alte programe operaționale, care nu vor putea fi cheltuiți până la finalul acestui ciclu financiar să fie realocați la Programul Operațional Regional”, a arătat ministrul în cadrul emisiunii „După 20 de ani”.

Bugetul de la Dezvoltarea Regională va fi structurat pe trei componente. O componentă o va reprezenta categoria de proiecte prioritare, respectiv cele realizate în proporție de peste 70%

„Va fi a doua categorie de obiective, proiecte care sunt în derulare pe care le vom finanța în continuare în acest sistem de prioritizare, cele care sunt mai avansate vor primi mai mulți bani și o componentă mai mică de data asta de proiecte noi care trebuie continuate pentru că avem câteva obligații. De exemplu, în anii următori avem obligația ca un anumit procent din sisteme de alimentare cu apă, de canalizare și așa mai departe să fie finalizate pentru că altfel riscăm să începem să plătim amenzi la Comisia Europeană”, a explicat Dragnea.

Fonduri „sigure” pentru autostrăzi

Cu toate că legislația europeană nu a permis ca cei 7 eurocenți/litru de carburant să fie vărsați direct într-un fond destinat construcției de autostrăzi, Liviu Dragnea a dat asigurări că sumele suplimentare colectate la buget reprezintă o sursă sigură și stabilă de finanțare a infrastructurii.

„Acei 7 eurocenți la carburant se duc direct în autostrăzi. Va fi o sursă permanentă și stabilă și predictibilă în fiecare an pentru construcția de autostrăzi și în măsura în care va fi posibil, în funcție de nivelul de colectare și eventual al celei de drumuri naționale și județene. Nu fuge nimeni cu taxele din țară sau cu ceea ce se încasează. Numai că ăsta este nivelul. Pe de altă parte există și o dorință firească ca România să aibă acces din ce în ce mai mult la dezvoltare și la o circulație mai bună și a persoanelor și a mărfurilor”, a precizat vicepremierul.

Întrebat de ce a fost nevoie de introducerea noii taxe, Dragnea a arătat că „nu putem face venituri, nu putem face bugetul dacă nu avem taxe. Dacă punem taxe zero n-o să avem niciun fel de buget până la urmă”.

În ceea ce privește costurile ridicate ale construcției unui kilometru de autostradă în România, de trei ori mai mari decât cele din Bulgaria, potrivit unei analize realizate de Consiliul Concurenței, Dragnea a precizat că a primit asigurări de la ministrul Marilor Proiecte că banii vor fi cheltuiți mai eficient.

„Nu am exact datele costurilor pe kilometru, dar din ce știu, din ce am vorbit cu domnul Dan Șova și din ce se vorbea în Guvern, el spunea că nu e așa. Ceea ce se licitează, ceea ce se va contracta în perioada următoare, ceea ce se va realiza în parteneriat public-privat nu înseamnă costuri mai mari decât în celelalte țări. Ba, dimpotrivă, vorbim de ceea ce vom face noi, nu de ceea ce s-a făcut”, a arătat el.

Dragnea a mai precizat că banii din accize se vor colecta la bugetul de stat deoarece nu puteau fi direcționați către un fond special.

„Am înțeles de la cei de la Finanțe că nu s-a putut pune direct, acești 7 eurocenți să meargă direct special într-un fond special. Ei merg în bugetul de stat și de acolo, suma care se colectează va fi direcționată cu această destinație pentru că intenția inițială a fost asta și au spus că regulile europene nu permit să fie pusă o taxă cu destinație specială”, a explicat ministrul Dezvoltării Regionale.

O listă a autostrăzilor ce urmează a fi construite din aceste fonduri va fi făcută publică în curând.

„Asta va fi prezentată în perioada următoare. Îi las domnului Șova sau primului ministru să prezinte asta și anume, acești 2 miliarde se duc atâția bani pe această autostradă, atâția bani pe această autostradă. Așa a fost gândită această taxă nouă, acest surplus la carburant și așa va fi folosită”, a arătat Dragnea.

Autostrăzile Sibiu-Brașov și Sibiu-Pitești, pe lista scurtă a potențialelor proiecte finanțate din majorarea accizelor

Liviu Dragnea a precizat că pe lista scurtă a proiectelor de infrastructură ce urmează a fi demarate din banii obținuți din majorarea accizelor la carburanți se află autostrăzile Sibiu-Brașov și Sibiu-Pitești.

„Va fi și o autostradă Sibiu-Brașov care va trece pe la Bacău și va fi și o autostradă Sibiu-Pitești. Amândouă sunt, dar nu se fac în același timp. Nu se dă cu banul, cum să se dea cu banul. Până la urmă este vorba despre decizii în baza unui masterplan”, a explicat vicepremierul în cadrul emisiunii „După 20 de ani”.

Decizia nu a fost luată deoarece negocierile se poartă inclusiv cu reprezentanții Comisiei Europene.

„Amândouă sunt două tronsoane de autostrăzi care se vor realiza ca să treacă munții prin două puncte diferite. Este posibil ca prima să fie Sibiu-Brașov. Aceste lucruri se negociază și cu Comisia Europeană pentru că este vorba despre trasee de transport european. Este o anumită parte din Europa care dorește ca prima să se facă, să înceapă Sibiu-Pitești și există și o altă părere ca prima să fie Sibiu-Brașov. A mea ar fi Sibiu-Brașov”, a declarat ministrul.

Dragnea: „Nu sunt de acord să punem impozit pe credință”

Impozitarea bunurilor și afacerilor Bisericii nu a fost discutată de executiv în momentul în care s-au căutat noi surse de majorare a veniturilor la buget, a precizat ministrul Dezvoltării Regionale Liviu Dragnea.

„Până la urmă, cam câte instituții reper, câte instituții de referință către care românii să se îndrepte mai avem în țara asta? Părerea mea, până la urmă și de politician și de cetățean și de credincios, eu cred că biserica este o instituție care trebuie ajutată și întărită pentru că în multe momente din viață biserica rămâne singurul reper unde cauți sprijin moral sau cel puțin o liniște. Eu nu sunt de acord să punem impozit și pe credință”, a spus el.

În opinia sa biserica este o instituție importantă.

„Eu nu știu despre ce afaceri vorbiți dvs., eu respect foarte mult biserica, respect foate mult ideea de credință, fac tot ce îmi stă în putință cât pot pentru copiii mei, pentru tineri, să-i îndrept cât mai mult către credință, pentru că este importantă”, a arătat Dragnea.

Dragnea: I-am cerut lui Chițoiu să supravegheze atent activitatea ANAF

Vicepremierul Liviu Dragnea i-a cerut ministrului Finanțelor Daniel Chițoiu să supravegheze atent activitatea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) deorece „a crescut PIB-ul, dar nu au crescut venituri deci undeva se fură foarte mult”.

„Aproape în fiecare ședință de Guvern eu îl întreb pe domnul vicepremier Chițoiu despre cauzele neîncasării veniturilor la buget. A vorbit de evaziune, a vorbit și de faptul că a fost această perioadă când s-a reorganizat noua instituție și oamenii, unii au plecat, alții au dat concurs și nu s-au mai angajat. Nu e o acuzație la domnul Chițoiu sau la ANAF, dar am spus și spun n-am de ce să mă feresc pentru că depindem toți, toată țara depinde de acest nivel de încasare să supravegheze cu atenție activitatea ANAF-ului pentru că până la urmă nici eu, nici dvs. nu colectăm veniturile”, a explicat Dragnea.

Ministrul a adăugat că, potrivit celor mai recente informații pe care le-a primit de la Finanțe, nivelul de încasare a crescut după ce această instituție „a început să se așeze”

„I-am urat succes (ministrului Chițoiu n.r.) și sperăm să continue”, a adăugat Dragnea.

Avantajele descentralizării

Nemulțumirile cetățenilor vor cântări mai greu în fața autorităților locale în momentul în care serviciile publice vor fi mutate sub autoritatea lor, este argumentul principal al ministrului Dezvoltării Regionale în favoarea descentralizării. Cum numeroși primari și consilieri locali își doresc să obțină și alte mandate, directorii incompetenți vor fi dați afară dacă nu își fac treaba, nu dacă nu se înțeleg bine cu ministrul care i-a numit în funcție, argumentează el.

„Aceste instituții care se descentralizează vor intra în supravegherea lor pentru că sunt instituții care le prestează lor servicii publice. Și acum fac, numai că instituția județeană X care este în subordinea ministerului x, a ministrului respectiv are relații cu ministerul. Nu se uită către comunitatea în care are sediu, județul Teleorman să zicem. Direcția de Sănătate Publică din Teleorman este condusă de un director sau o directoare care nu spun că este rău sau bun, dar principalul lui obiectiv în interiorul lui ca persoană fizică este să aibă o relație bună cu ministrul pentru că ministrul l-a numit și ministrul îl schimbă. Nu este ultrapreocupat sau nu are principala preocupare ca servicii pe care el le prestează către populație să știe că sunt apreciate de comunitatea respectivă pentru că nu de acolo îi vine schimbarea”, a arătat Dragnea.

Ministrul susține că s-a convins de eficiența sistemului după o vizită pe care a făcut în urmă cu câțiva ani în Statele Unite. În opinia sa, modelul ar reprezenta și o rupere definitivă de trecutul comunist.

„Doi, este primul pas de a rupe această arhitectură administrativă de sorginte comunistă. Ea practic funcționează de zeci de ani în România. A fost o rezistență uriașă din partea sistemului”, a precizat Dragnea.

Ghișeul unic

Un alt avantaj pe care l-ar avea cetățenii de pe urma descentralizării este, în opinia vicepremierului, posibilitatea de a-și rezolva mai multe probleme într-un singur loc, la așa-numitul ghișeu unic.

„Următorul pas important va fi că putem să începem să construim ghișeul unic. Ce se întâmplă acum în România, orice cetățean, eu, dvs., dacă avem nevoie de o autorizație, de un aviz, de o aprobare, trebuie să știm așa ce competențe are fiecare instituție, unde are sediu fiecare instituție, care e programul fiecărei instituții, care e șeful care are toanele mai bune și cu care putem să discutăm ca să nu stăm luni de zile și pierdem foarte mult timp din viața noastră pentru aceste drumuri. Ghișeul unic schimbă această abordare și anume, eu mă duc într-un singur loc și sistemul lucrează pentru mine”, a explicat Liviu Dragnea, invitatul emisiunii „După 20 de ani”.

Înființarea acestui ghișeu este posibilă doar odată cu descentralizarea majorității instituțiilor care oferă servicii publice sub autoritățile locale.

„Acest sistem de ghișeu unic poate funcționa doar dacă toate instituțiile colaborează între ele”, arătat Dragnea.

„Odată descentralizate aceste instituții, cetățenii vor învăța, vor înțelege, vor afla că le-a venit o putere în mână și că vor putea acționa. Nu se întâmplă de mâine, nu se întâmplă de poimâine, dar încet, încet vor căpăta această putere care este firească și anume se va putea exercita din ce în ce mai mult democrația participativă”, a mai adăugat el.

Problema cinematografelor revendicate

Guvernul a decis, în urma unor consultări cu ONG-uri din industria filmului, să trateze aparte situația cinematografelor din România.

„Am avut o discuție cu niște ONG-uri care ne-au spus că distrugem industria cinematogratică dacă transferăm cinematografele. Perfect, nu le mai transferăm pentru că oricum nu putem acum (…) Astea le-am blocat pentru că erau niște proceduri juridice îngrozitoare și s-a stabilit în Guvern că vom avea o abordare separată pentru RADEF (Regia Autonomă de Distribuție și Exploatare a Filmelor România n.r.), a arătat Liviu Dragnea, semnalând totodată o problemă cu care se confruntă cinematografele din România.

Mai exact, numeroase clădiri în care înainte funcționau cinematografe au fost închiriate de diverse companii cu alte domenii de activitate.

„Nu am văzut să aveți atâta dezbatere și atâta agitație în toți acești ani când am ajuns în situația când marea majoritate a cinematografelor să nu mai facă cinematografie. În cinematograf sunt gogoșerii, cofetării, textile, cluburi, discoteci, restaurante, deci oricum nu se mai face film acolo”, a arătat Dragnea.

După ce au derulat diferite investiții, aceste companii au început să ceară RADEF-ului clădirile în care funcționau cinematografele, în schimbul finanțărilor.

„Dincolo de asta, multe dintre aceste firme care au făcut aceste activități comericale culturale au făcut așa-zise investiții, au cerut la RADEF, dom’le am făcut investiții, dă-mi banii RADEF, bineînțeles nu a avut să le dea, s-au dus în justiție și nu cer neaparat banii, cer clădirea în care au făcut vezi Doamne investiții. Necazul mare este că deja la prima instanță au câștigat”, a explicat ministrul.

O listă a acestor clădiri va fi făcută publică săptămâna viitoare. Printre cinematografele afectate se află cinematograful Unirea din Focșani și cinematogradul Luceafărul din Botoșani.

Poliția și porturile, mărul discordiei între PSD și PNL în discuțiile privind descentralizarea

Poliția și porturile nu vor face subiectul descentralizării din cauza opunerii miniștrilor liberali, a explicat Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltării Regionale.

Întrebat de ce nu va trece și Poliția la autoritățile locale, Dragnea a spus „pentru că n-a vrut Radu Stroe și n-au vrut liberalii. N-a vrut. Și premierul și eu am spus de la început pentru că am spus din campanie, în programul electoral. Nu toată poliția, vorbeam de ordinea publică și circulația în orașe și municipii”.

Motivul invocal de liberali ar fi fost siguranța națională.

„În final, PNL-ul n-a dorit să descentralizăm Poliția în condițiile în care pentru polițiști era mai bine. Nu pierdeau niciun drept, ba, dimpotrivă, ar fi avut șansa să primească și bani în plus pentru hrană, uniformă și așa mai departe, logistică, tot ce aveau nevoie”, a explicat Dragnea.

În cazul porturilor, motivul invocat de Ramona Mănescu, ministrul Transporturilor, ar fi fost funcționarea porturilor și navigabilitatea pe Dunăre.

„Să vă explic cu porturile. Intenția a fost următoarea. Portul reprezintă o bucată de teren proprietatea publică a statului român, iar pe acea bucată de teren există niște instalații portuare, macarale. N-a fost vorba de Constanța niciodată. Vorbim de porturi mici. Sunt porturi care sunt și în niște comune. Terenul pe care sunt așezate aceste instalații portuare sunt proprietatea publică a statului, acele instalații, nu la Constanța, vorbim de două societăți comerciale de la Brăila exclusiv până la intrarea Dunării în țară și după aia Brăila, Galați, Tulcea și Sulina. Acele instalații portuare sunt în patrimoniul unei societăți comerciale la care n-am dori să umblăm. Am spus dom’le, terenul care este acum în administrarea Ministerului Transporturilor, concesionat la această societate comercială trece la administrarea Consiliului Local care la fel concesionează la această societate comercială”, a explicat ministrul.

În ceea ce privește situația Portului Constanța, Dragnea a precizat că susține părerea premierului.

„Acolo ar trebui să fie o treime Consiliul Local care acum deja are 20%, o treime statul și o treime acțiuni la bursă”, a spus el în emisiunea de la Pro TV.

Dragnea: 200 de oameni din Pungești blochează dezvoltarea pentru 20 de milioane de români

Liviu Dragnea a precizat că susține explorarea și exploatarea gazelor de șist din România deoarece exemplele din străinătate au demonstrat că acestea pot duce la reindustrializarea unui stat.

„Când a fost la Londra (premierul Ponta n.r.) s-a întâlnit cu Mittal, patronul de la Sidex Galați, un gigant în industria siderurgică. Îi spunea că a doua zi va merge cu președintele Obama în America într-un stat să inaugureze împreună un combinat siderurgic nou în America, combinat siderurgic care nu s-a mai făcut în America de zeci de ani de zile, unul nou. De ce, datorită acestor gaze de șist la care noi avem șansa să avem acces și pentru faptul că câteva sute de oameni, pe care nu-i condamn, care sunt mințiți, încearcă să blocheze accesul statului român și al celor 20 de milioane de români la dezvoltare”, a argumentat Dragnea.

Întrebat dacă cei de Chevron au amenințat că se vor retrage din România și vor încerca să exploateze gaze de șist de la vecinii din Ucraina, vicepremierul a dat de înțeles că o astfel de decizie ar fi de înțeles.

„Nu se pune problema de amenințare, dar nici nu trebuie să o spună. Dacă dvs. ați vrea să exploatați la mine în curte un zăcământ de gaze din care să ne beneficiez și eu și dvs. și eu să vă dau cu pietre în cap, vă dau pumni, vă dau palme, până urmă dacă și vecinul are aceeași bogăție și vă primește cu brațele deschise”, a declarat el.

Dragnea a subliniat că rezervele aflate sub terenurile persoanelor care dețin pământ în zonele în care ar urma să se facă explorări și exploatări de gaze de șist aparțin statului.

„Acolo vorbim de rezervele statului. Alea nu sunt rezervele lor. Nu sunt ei proprietari”, a arătat el, adăugând că dacă ar exista o variantă ca persoanele afectate să fie despăgubite, ar fi bucuros să contribuie.

„Nu m-am gândit la asta. Nu știu dacă se poate face lucrul ăsta. Dacă ar fi după mine și aș avea eu, eu personal, banii ăștia, le-aș da”, a declarat el.

În ceea ce privește exploatarea de la Roșia Montană, Dragnea a spus că nu înțelege a cui interese sunt protejate.

„Eu când am avizat proiectul de lege care a mers în Parlament, nu l-am avizat cu ochii închiși. Eu cred că și acolo vorbim de o resursă naturală, de o metodă de exploatare care nu comportă riscuri. Eu am fost în Suedia acum vreo două luni de zile și acolo se exploatează aurul prin aceeași metodă și Suedia este una dintre țările cu un nivel de protecție al mediului cel mai ridicat. În Suedia se poate bea apă potabilă din fiecare lac. Nu știu dacă motivul principal îl reprezintă aceste riscuri potențiale sau alte interese”, a arătat ministrul.

Dragnea: „Nu l-am schimbat noi pe Mitică”

Întrebat de ce l-a înlocuit pe Mitică Dragomir de la conducerea Ligii I de Fotbal, Dragnea a precizat că „nu l-am schimbat noi (el și premierul Victor Ponta n.r.).

„Întâmplător și Victor și eu suntem foarte bun prieteni cu Gino Iorgulescu și știam că va candida și l-am susținut moral și l-am încurajat să meargă până la capăt și să încerce a doua oară să ajungă președintele Ligii. În acea zi am stat până seara târziu la Guvern și eu și premierul cu fiecare mnistru pentru buget și am fost la mine acasă, unde am un apartament închiriat foarte aproape de acel mini-hotel”, a povestit Dragnea în cadrul emisiunii „După 20 de ani”.

„Și am fost să mâncăm. Eu stau singur în București. Mi se pare că Daciana a plecat. Am fost amândoi să mâncăm. În același hotel era și Gino și sigur că am aflat. Am urcat sus, am băut o apă și o cafea și sigur am vorbit cu el”, a mai spus ministrul Dezvoltării Regionale, adăugând că „nu eu am organizat alegerile, nu eu am votat, dar vă spun cu sinceritate că eu sunt foarte bucuros”.

Dragnea, despre dosarul referendumului: Sunt acuzat de esența democrației

Vicepremierul Liviu Dragnea este acuzat în dosarul fraudei de la referendum că ar fi folosit un sistem informatic pentru a obține informații în timp real cu privire la prezența la vot, în vederea atingerii pragului de validare a referendumului de demitere a președintelui Traian Băsescu.

„Practic, acest dosar vorbește despre posibilitatea ca convingerea unor oameni să vină la vot reprezintă un folos necuvenit, nepatrimonial pentru un partid, adică o infracțiune. Noi vorbim de SMS-uri care au fost folosite în campania electorală. Sunt acuzat că am trimis niște SMS-uri pe care nu le-am trimis. Sunt acuzat că am făcut un sistem informatic pe care nu l-am făcut. Sunt acuzat că am utilizat un sistem informatic pe care nu l-am utilizat și asta nu o spun eu acum, există probe clare la dosar și sub jurămând care sigur că nu au fost luate în seamă”,a afirmat Liviu Dragnea.

Întrebat dacă îi este teamă de o sentință nefavorabilă, Dragnea a precizat că „până la urmă în acel dosar nici măcar nu e vorba despre ce va păți Liviu Dragnea. La finalizarea acestui proces noi vom știi dacă în România mai putem vorbi de democrație. Vom știi dacă în România avem dreptul să mai facem campanie electorală”.

Cu toate acestea, el este încrezător că Justiția îl va găsit nevinovat.

„Eu nu cred că în România anului 2013 și a anului 2014 se poate pune problema ca cineva complet nevinovat să meargă la închisoare pe o acuzație care are ca substanță esența democrației și anume votul liber”, a arătat Dragnea.