Liviu Dragnea, OUG privind Legea Offshore

Parlamentul a fost convocat în sesiune extraordinară, între 2 și 19 iulie, pentru a modifica proiecte controversate, precum Codul penal, Codul administrativ, legea privind exploatarea gazelor din Marea Neagră, aleșii respingând cererea de reexaminare pe Legea 303/2004 a președintelui Klaus Iohannis.

Majoritatea parlamentară a adoptat modificările Codului penal pentru punerea în acord cu deciziile Curții Constituționale. Proiectul a trecut într-un timp fulger de Parlament, fiind adoptat de Senat pe 3 iulie și pe 4 iulie de Camera Deputaților. Cea mai importantă și disputată reglementare a inițiativei legislative este cea referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu.

„Fapta funcționarului public, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu reglementate expres prin legi, ordonanțe de guvern sau ordonanțe de urgență, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplinește prin încălcarea atribuțiilor astfel reglementate, a unor dispoziții exprese dintr-o lege, ordonanță de guvern sau ordonanță de urgență, în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit și prin aceasta cauzează o pagubă certă și efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani sau amendă”, este definiția dată abuzului în serviciu, printr-un amendament PSD adoptat de Legislativ.

În forma anterioară, care este încă în vigoare, deoarece proiectul care schimbă Codul penal nu a fost încă promulgat, fiind atacat la CCR de către partidele de Opoziție, ÎCCJ și de către președintele Klaus Iohannis, abuzul în serviciu e definit astfel: „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”, potrivit textului legii în vigoare.

O nouă prevedere în Codul penal, adoptată de Parlament, arată că persoanele condamnate la mai puțin de 10 ani de închisoare pot fi eliberate condiționat, daca au executat jumătate din pedeapsă, iar condamnații care au peste 60 de ani pot fi eliberați dacă au efectuat o treime de pedeapsă: „Liberarea condiționată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă: a) cel condamnat a executat cel puțin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin două treimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 15 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani”, potrivit textului.

Noi reglementări privind liberarea condiționată sunt prevăzute și în cazul persoanelor condamnate care au împlinit 60 de ani.

„În cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea condiționată, după executarea efectivă a cel puțin o treime din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depășește 10 ani, sau a cel puțin jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în alin. (1) lit. b) – d)”, conform proiectului.

Totodată, un amendament care a trecut de Parlament prevede că atunci când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică cea mai grea, adăugându-se un spor de până la 3 ani.

În sesiunea extraordinară, aleșii au votat pe repede înainte și asupra cererii de reexaminare formulată de președintele Klaus Iohannis în legătură cu modificările aduse Legii 303/2004 privind statutul procurorilor și judecătorilor. Proiectul care modifică Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor s-a întors de mai multe ori în Parlament, după ce Curtea Constituțională a decis în mai multe rânduri că unele prevederi sunt neconstituționale.

Prin urmare, inițiativa a fost adoptată, pe 9 iulie, de Senat, în forma inițială, respingând astfel cererea de reexaminare a șefului statului, iar votul decizional al Camerei Deputaților a fost dat pe 10 iulie.

Principalele prevederi reglementează statutul magistraților în sensul independenței acestora, ei supunându-se numai legii.

„Cariera judecătorului este separată de cariera procurorului, judecătorii neputând interfera în cariera procurorilor și nici procurorii în cea a judecătorilor”, se arată la unul dintre articolele proiectului care modifică Legea 303/2004.

„Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. Judecătorii trebuie să fie imparțiali având libertate deplină în soluționarea cauzelor deduse judecății, în conformitate cu legea și în mod imparțial, cu respectarea egalității de arme și a drepturilor procesuale ale părților. Judecătorii trebuie să ia decizii fără nici un fel de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei 2 autorități, fie chiar autorități judiciare. Hotărârile pronunțate în căile de atac nu intră sub imperiul acestor restricții. Scopul independenței judecătorilor constă inclusiv în a garanta fiecărei persoane dreptul fundamental de a fi examinat cazul său în mod echitabil având la bază doar aplicarea legii”, prevede un alt articol al proiectului adoptat în sesiune extraordinară de Parlament.

Cea mai recentă sesizare la CCR asupra Legii 303/2004 a fost făcută de președintele Klaus Iohannis pe 19 iulie, motivând că sesiunea extraordinară a Camerei Deputaților, în care s-a votat inițiativa legislativă, nu a fost legal întrunită. Cu o zi înainte judecătorii Curții Constituționale au respins, ca inadmisibilă sesizarea PNL asupra Legii privind statutul magistraților. Ulterior, liberalii au reacționat, spunând că e revoltător cum CCR sfidează Comisia de la Veneția, Consiliul Europei și Comisia Europeană.

Un alt proiect important, dar și controversat, adoptat de parlamentari în sesiunea extraordinară, este cel al Codului administrativ, prin care se acordă pensii speciale pentru aleșii locali, la încetarea mandatului, care vor porni de la suma de 800 de lei și vor fi suportate din bugetul de stat.

„Indemnizația pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, președinte al consiliului județean și vicepreședinte al consiliului județean (1) Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetățeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect și liber exprimat, care au exercitat funcții de autoritate executivă, respectiv primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene, care îndeplinesc condițiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă așa cum sunt prevăzute în Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizație lunară pentru limită de vârstă. (2) Primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene, beneficiază de indemnizație pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare. (3) Cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă prevăzut la alin.(1) se acordă în limita a 3 mandate și se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40 % din indemnizația brută lunară aflată în plată”, prevede articolul 210 referitor la pensiile speciale.

O altă prevedere dispuată se referă la eliminirea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităților naționale în prefecturi, primării, consilii județene și locale, dar și cum vor fi montate plăcuțele bilingve.

„Art.94.- Folosirea limbii minorităților naționale (1) În unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, precum și prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligația să asigure în raporturile cu aceștia, folosirea limbii minorității naționale respective, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentului Cod și ale tratatelor internaționale la care România este parte. (2) Autoritățile și instituțiile publice, precum și celelalte entități juridice prevăzute la alin.(1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea prevăzută la alin (1)”, se arată în inițiativa adoptată de Parlament în perioada sesiunii extraordinare.

Un amendament al PSD la proiectul de Cod administrativ, adoptat decizional de Camera Deputaților, pe 9 iulie, le permite aleșilor locali să poată fi persoane fizice autorizate (PFA) sau „persoane care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială”.

O altă prevedere a Codului administrativ se referă la indemnizațiile pentru participarea consilierilor locali și județeni la ședințele consiliului și comisiilor de specialitate, astfel încât indemnizația primită pentru fiecare ședință este înlocuită cu o indemnizație lunară.

„Indemnizația (1) Pentru participarea la ședințele consiliului și ale comisiilor de specialitate, consilierii locali, respectiv consilierii județeni au dreptul la o indemnizație lunară. Indemnizația lunară pentru consilierii locali, respectiv județeni care participă la ședințele ordinare ori la ședințele extraordinare ale consiliului local, respectiv consiliului județean și ale comisiilor de specialitate este în cuantum de până la 10% din indemnizația lunară a primarului, respectiv a președintelui consiliului județean”, arată articolul 212 din proiectul adoptat de Legislativ.

USR, PNL și PMP au atacat la CCR, pe 11 iulie, proiectul Codului administrativ, argumentând că acordarea pensiilor speciale pentru aleșii locali reprezintă motive de neconstituționalitate, după ce alte două alte două obiecții au fost respins de către judecătorii Curții Constituționale.

Parlamentarii au adoptat în sesiunea extraordinară și un proiecte care modifică Legea offshore și care stabilește măsuri pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră. Pe 12 februarie a primit votul Senatului, fiind adoptată decizional de Camera Deputaților pe 9 iulie.

Printre modificările adoptate de comisie și adoptate Camera Deputaților se numără și cea referitoare la producția de gaze care va fi tranzacționată pe piața din România, care a crescut la jumătate, în loc de 30% cum era prevăzut inițial. Un alt amendament adoptat de deputați, se referă la introducerea sumelor încasate din revedențe și impozite suplimentare, care vor alimenta fondul special creat prin ordonanța parteneriatului public-privat.

Proiectul de lege prevede procentele de calcul a impozitului pentru titularii de acorduri petroliere astfel:

„Tranzacțiile desfășurate sub prețul de referință se impozitează la prețul de referință. Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza prețurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de prețuri de mai jos, ajustate anual începand cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al prețurilor de consum, după cum urmează: a) 30% din venitul suplimentar pentru prețurile de până la 85 lei/MWh inclusiv; b) 15% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh inclusiv; c) 20% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv; d) 25% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri între 115 lei/MWh și 130 lei/MWh inclusiv; e) 30% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri între 130 lei/MWh și 145 lei/MWh inclusiv; f) 35% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri între 145 lei/MWh și 160 lei/MWh inclusiv; g) 40% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri între 160 lei/MWh și 175 lei/MWh inclusiv; h) 45% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri între 175 lei/MWh și 190 lei/MWh inclusiv; i) 50% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri care depășesc 190 lei/MWh”, se arată în articolul 19 din inițiativa adoptată de deputați.

Un alt articol prevede că titularii de acorduri petroliere vor beneficia de cote procentuale de redevență petrolieră: „Titularii de acorduri petroliere beneficiază, pe toată perioada derulării acestora, de cotele procentuale de redevență petrolieră și de pragurile de producție brută aferente acestor cote în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei legi. (2) Prevederile legale referitoare la condiționalități de mediu, precum și la forța de muncă, decurgând din legislația internă sau din tratate ori convenții internaționale la care România este parte semnatară sau aderă se aplică și titularilor de acorduri petroliere”, prevede articolul 18 al proiectului adoptat.

Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a declarat, după ce deputații au adoptat, decizional, proiectul care stabilește măsurile de exploatare a gazelor din Marea Neagră, că nu putem accepta ca țara noastră să fie în continuare dependentă energetic de Rusia.

„Trebuia să fie adoptată această lege nu în forma care a venit de la Senat, nu vreau să acuz pe nimeni, ori a fost superficialitate ori nu a fost o analiză foarte atentă, dar nu puteam accepta în Camera Deputaților ca România să-și păstreze în continuare dependența energetică de ruși, Faptul că am pus 50% din toată producția pe contracte bilaterale, iar 50% tranzacționare pe piața românească înseamnă că Romania devine una dintre puținele țări din lume care devine independentă energetic. De asemenea, suprataxare zero nu putea fi acceptată pentur că nu poti ca stat român să nu încasezi absolut nimic”, a spus președintele PSD, Liviu Dragnea, după votul final în plenul, din 9 iulie, al Camerei Deputaților.

Pe 16 iulie, ALDE a criticat, prin vocea deputatului Varujan Vosganian, legea care reglementează exploatarea gazelor în Marea Neagră, cunoscută și sub denumirea de Legea offshore, care a fost susținută de liderul PSD, Liviu Dragnea și adoptată în sesiunea extraordinară.

„Având în vedere faptul că față de ceea ce noi am dorit să apară în lege în text nu reflectă în totalitate voința legiuitorului, se impune o intervenție de urgență pe actul normativ. Pot să vă spun, ca legiuitor, că sentimentul meu este că voința noastră de a îmbina un anumit tip de impozitare mai redus decât onshore, dar în orice caz suficient de ridicat trebuie să se combine și cu recuperarea costurilor de operare, care sunt foarte mari în zona offshore și în acest sens se impune o modificare de urgență a actului normativ. Toate deciziile se iau prin consens în coaliție, dialog există în coaliție, însă nu a existat pe acest act nromativ”, a declarat deputatul ALDE, Varujan Vosganian, la Parlament.

Acesta a mai precizat că propunerea făcută și adoptată în Comisie a pus grupul ALDE într-o situație delicată.

„Eu cred că propunerea care a fost făcută și care a fost adoptată în comisie a fost o propunere care pe noi, care eram membrii ai comisiilor reunite din partea ALDE, ne-a pus într-o situație delicată. Eu cred că pentru o mai bună acuratețe a procedurii legislative e nevoie de discuții prealabile”, a adăugat Vosganian.

O lege importantă adoptată în sesiunea extraordinară a Parlamentului este și cel care aduce modificări Codului silvic. Proiectul a fost adoptat pe 10 iulie, decizional de deputați, deși inițiatoarea, Doina Pană, fost ministru al Apelor și Pădurilor a cerut respingerea proiectului, după ce în comisii a fost adăugat și votat un amendament prin care lemnele se vor vinde „ pe picior”. Pană a cerut eliminarea amendamentului, astfel încât arborii vii să nu mai poate fi licitați, ci să fie exploatați, tăiați de operatori, dar o parte să fie dată și populației, ca lemn de foc.

„Lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor, tăierile de igienă, precum și tăierile de produse accidentale dispersate sau realizate pe suprafețele compacte de maximum 3ha, executate în fondul forestier proprietate publică a statului, se realizează de către administratorii prevăzuți de lege, în următoarea ordine: a)prin exploatare în regie proprie, cu forțe proprii; b) prin exploatare în regie proprie, prin prestări servicii cu operatori economici atestați pentru lucrări de exploatare forestieră; c) prin valorificare ca masă lemnoasă pe picior” prevede amendamentul deputatul PSD-ALDE-PNL cu care Doina Pană nu a fost de acord.

„Pentru suprafețele de fond forestier de peste 30 ha, pentru care nu există administrare sau pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice, asigurarea serviciilor silvice de către ocolul silvic nominalizat și reprezentantul structurii teritoriale de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de sivicultură, după realizarea controlului de fond/evaluarea de către ocolul silvic, în condițiile legii, a eventualele pagube aduse fondului forestier”, se arată într-un alt amendament la Codul silvic, adoptat de Camera Deputaților.

O nouă prevedere a Codului silvic stipulează că: „Metodologia de stabilire a ocolului silvic nominalizat și procedura de preluare în teren a suprafețelor de fond forestier de maximum 30 ha inclusiv, se stabilește prin ordin al autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.”

Un alt proiect, adoptat pe 5 iulie de Camera Deputaților, este inițiat de deputatul PNL, Florin Roman, prevede că prezența mașinilor de poliție cu radar va trebui presemnalizată prin panouri cu 500 – 2.000 de metri înainte.

„În cazul utilizării dispozitivelor radar instalate pe autovehicule staționare sau pe suporții amenajărilor rutiere ori a utilizării dispozitivelor radar de tip pistol, este obligatorie presemnalizarea prezenței acestora în zona drumului public prin panouri de atenționare postate mai înainte pe sensul de mers, cu minimum 500 metri în localitate și cu minimum 2.000 metri în afara localității, dar nu mai mult de 1.000 de metri în localitate și 4.000 de metri în afara localităților față de radar”, se arată în proiectul adoptat în Camera Deputaților.

Panoul care va atenționa existența mașinilor cu radare vor trebui montate de administratorii drumurilor, la cererea polițistului.

Alte schimbări din proiectul pentru modificarea art.109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice arată că mașinile de poliție trebuie să aibă la vedere inscripționate pe mașini semnele Poliției Rutiere, dar și că dispozitivele radar de tip pistol nu vor mai putea fi folosite la mai mult de zece metri de mașina de poliție. Panoul care va atenționa existența mașinilor cu radare vor trebui montate de administratorii drumurilor, la cererea polițistului.

„Această lege nu interzice radarele, interzice doar acele radare care nu sunt în locuri vizibile. Acest proiect de lege este aplicat în țările europene într-o formă similară, iar el a dus la reducerea numărului de victime rezultate din accidente rutiere” a afirmat liberalul Florin Roman, inițiatorul propunerii legislative, în Palament.

Pe 11 iulie, proiectul a fost trimis spre promulgare la președintele Klaus Iohannis. Grupul Polițiștilor Rutieri i-au transmis zilele trecute o scrisoare deschisă șefului statului, prin care i-au cerut să nu promulge modificările acestei OUG care fac referire la semnalizarea radarelor și spun că, dacă această lege va fi adoptată, vor muri peste 2.000 de persoane în 2019.

Camera Deputaților a fost în sesiune extraordinară în perioada 2-19 iulie, iar Senatul în perioada 3-19 iulie.