Lobby-ul american funcționează: o nouă varietate de soia MG are undă verde la import. Și papaia transgenică este acceptată

Inițiativa de luni, 30 decembrie 2019, survine ca urmare a unei înțelegeri între Washington și Beijing, semnată la începutul acestei luni, document care parafează Faza I a unui acord comercial bilateral.

Cele două culturi agricole transgenice aprobate aparțin Corteva AgriScience, și anume soia DAS-81419-2, respectiv papaia 55-1, ambele dezvoltate împreună cu USDA și cu Universitatea din Hawaii. Dezvoltatorul celor două produse reprezenta până nu demult divizia agricolă a DowDuPont, până să devină o companie independentă, listată public.

„Acordul dezvoltă și mai multe canale de import al produselor agroalimentare provenite din SUA și îmbunătățește sistemul de achiziție a soiei nord-americane”, a afirmat Li Qiang, analist-șef la Shanghai JC Intelligence Co. Ltd. „Aprobarea importului varietății de papaia (n.r. – 55-1) ar putea susține și ea achiziția unei cantități și mai mari de fructe din SUA”.

În plus față de soia și papaia, China a reînnoit licențele de import la porumbul T25, la varietățile de soia A5547-127, rapița T45, Oxy-235, respectiv Ms8Rf3 aparținând BASF, alături de alte produse dezvoltate de companii de renume.

Vorbim în acest caz de produsele aflate acum sub umbrela Bayer, și anume soia MON89788, bumbacul 15985, respectiv sfecla de zahăr H7-1, aparținând inițial Monsanto Far East Ltd, precum și produsele subsidiarei DuPont (Pioneer) – soia 305423 și 305423xGTS40-3-2.

SUA este cel mai mare producător de plante transgenice, în timp ce China este cel mai mare importator de soia și rapiță MG.

Fermierii nord-americani și companiile dezvoltatoare de material semincer s-au plâns nu o dată de procesul lent și impredictibil de licențiere la import a culturilor agricole transgenice de către autoritățile de la Beijing.

Astfel, SUA au solicitat ca acestea să-și îmbunătățească sistemul de licențiere, astfel încât acesta să fie mult mai transparent, rapid și bazat pe metode științifice.

Tergiversările au generat în timp tensiuni între cele două mari economii mondiale.

Toate aprobările își produc efectele din data de 2 decembrie 2019 și au valabilitate timp de trei ani de zile, potrivit unei declarații publicate pe site-ul ministerului Agriculturii și Afacerilor Rurale din China, citate de Reuters.

Europa bate pasul pe loc. ONG-urile fac legea

Anul trecut, la data de 14 martie, Tribunalul Uniunii Europene (EGC) decidea că grupurile din societatea civilă pot contesta modul în care Comisia Europeană (CE) a autorizat comercializarea organismelor modificate genetic (OMG) în interiorul Uniunii Europene.

Și asta după ce europarlamentarii Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară au înaintat o propunere de rezoluție referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 59122 (DAS-59122-7) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (2018/2568(RSP))

Hotărârea Tribunalului survenea în urma respingerii de către Comisia Europeană (CE) a unei solicitări venite din partea unui grup de activiști reuniți sub numele de TestBioTech de revizuire a deciziei de acceptare pe teritoriul blocului comunitar a soiei transgenice produsă, la acea vreme, de entitățile Pioneer și Monsanto.

Soia boabe MG a primit girul CE în 2015 ca urmare a unei recomandări pozitive venite din partea EFSA (Agenția Europeană pentru Siguranță Alimentară).

Oamenii de știință europeni au declarat în mod repetat că OMG-urile sunt sigure pentru consumul uman, cât și pentru mediul de cultură față de omoloagele lor nemodificate genetic, însă opoziția venită din partea consumatorilor rămâne una puternică. Permisiunea de acces a culturilor transgenice pe piața UE este de cele mai multe ori întârziată ca urmare a neînțelegrilor dintre țările membre ale blocului comunitar.

În plus, potrivit comunicării oficiale a CJUE din 25 iulie 2018, cu privire la cazul C-528/16, toate produsele obținute prin mutageneză sunt OMG și, în principiu, sunt supuse obligațiilor prevăzute de directiva privind OMG-urile.

Cu toate acestea, organismele obținute prin tehnici de mutageneză care au fost utilizate convențional în mai multe aplicații și care au un istoric de siguranță îndelungat sunt scutite de aceste obligații, cu condiția ca statele membre UE să aibă libertatea să le supună, în conformitate cu legislația UE, obligațiilor prevăzute de Directiva CE 18/2001 sau altor obligații.

Sursa foto: Shutterstock