Prima pagină » Știri » Loredana și Marcel Pavel își cer banii din drepturile de autor: „Sunt o sursă de venit cât de cât stabilă”

Loredana și Marcel Pavel își cer banii din drepturile de autor: „Sunt o sursă de venit cât de cât stabilă”

Loredana și Marcel Pavel își cer banii din drepturile de autor:
Loredana și Marcel Pavel își cer banii din drepturile de autor și susțin CREDIDAM

Conferința de presă a avut loc în contextul în care, în ultima perioadă, mai mulți artiști s-au declarat nemulțumiți de modul în care le sunt repartizați banii cuveniți din drepturile de autor, solicitând parlamentarilor anchetarea CREDIDAM (Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți) și ORDA (Oficiul Român pentru Drepturile de Autor).

„Am sesizat în ultima vreme dese ieșiri în presă, acuze la adresa CREDIDAM și conflictul cred eu că este între două persoane private, Silviu Prigoană și Ion Antonescu (administrator general al UNART, n.r.) , care și-au propus să fie stăpânitorii acestei piețe. De aici o relație conflictuală prin crearea unor entități așa zis concurențiale: ARAIEX (Asociația Română pentru Artiști Interpreți sau Executanți, n.r) – Prigoană și UNART (Uniunea Națională a Artiștilor din România, n.r.) – Antonescu”, a spus Ștefan Gheorghiu.

Potrivit directorului general al CREDIDAM, prezența celor două organisme afectează piața. „Experiența noastră, a anului 2012, cu cele 81 de procese duse împotriva fostei conduceri ORDA a creat o stabilitate pe piața normală, toți utilizatorii care erau obișnuiți să plătească și să respecte legea au spus «stați puțin, să vedem ce s-a întâmplat»: când era ARAIEX numit, când noi reușeam să suspendăm în instanță. (…) A fost o situație de blocaj total care, din fericire, a fost depășită, dar asta implică consum inutil de resurse financiare, umane și de timp. Nu în ultimul rând, au fost afectați artiștii, pentru că acest flux continuu al colectării și repartizării de sume către artiști a fost blocat prin interpretări subiective”, a spus Ștefan Gheorghiu, menționând că, în anul 2013, ARAIEX a colectat o sumă importantă de bani, din care a transferat către CREDIDAM 3.044 de lei. „Întârzierea preluării acestor sume cuvenite a dus automat la lipsa lor din sumele repartizate către artiști”, a completat directorul general CREDIDAM.

Întrebat de ce celelalte organisme trebuie să transfere bani către CREDIDAM, Ștefan Gheorghiu a explicat pentru MEDIAFAX: „Pe o anumită perioadă de timp, să zicem ARAIEX-ul a fost colector pe cablu, sursa cablu, atunci, din banii respectivi, obligatoriu trebuia să transfere, să zicem, 95% din suma aia trebuia transferată la CREDIDAM, pentru a fi repartizată membrilor CREDIDAM. Nu are calitatea ARAIEX-ul să dea bani la membrii UNART direct sau la membrii CREDIDAM. E chestie de mandat”.

Prezentă la conferința de presă, Loredana a precizat că artiștii au nevoie de acești bani din drepturile de autor, pentru că reprezintă o sursă de venit „cât de cât stabilă”.

„Trăim într-o lume în care discurile nu se mai vând, sunt mulți artiști care nu merg în turnee și nu au de unde să câștige decât din spectacole. Și atunci singura sursă de venit cât de cât stabilă poate fi aceasta a drepturilor de autor și de interpretare și de asta nimeni nu e mulțumit, pentru că toți ar vrea mai mulți bani, normal. În condițiile în care noi investim în producție, în clipuri, în muzică, în show-uri și, dacă se întâmplă blocaje de genul ăsta, se resimte în investiția noastră viitoare și în cariera viitoare”, a spus Loredana Groza.

Conform legii, organizațiile care colectează drepturile artiștilor interpreți au la dispoziție două forme de gestiune colectivă: facultativă și obligatorie. Gestiunea facultativă, destinată exclusiv membrilor organizației, are umătoarele surse: TV – audiovizual ( înregistrări audio), radio – fonograme în scop comercial (cortine muzicale, jingle) și cinema. Pe de altă parte, gestiunea obligatorie, destinată atât membrilor, cât și nemembrilor, are următoarele surse: TV – fonograme (înregistrări sonore care însoțesc imaginea), radio – fonograme de comerț (înregistrări sonore radiodifuzate), comunicare publică/ ambiental (restaurante, baruri, magazine, evenimente), internet și cablu.

„În România avem gestiunea facultativă și atunci fiecare asociație colectează pentru cine i-a dat mandat. Și avem gestiunea colectivă obligatorie, în care un organism colectează și pentru ceilalți, pentru nemembri, pentru moștenitori, pentru toți artiștii și după aceea repartizează. Întrebarea este cum se repartizează între aceste trei asociații existente la ora actuală pe piață? În funcție de ponderea pe piață. Cum identifici această pondere? Noi avem toate play-listele și identificăm fiecare artist unde se regăsește, îi calculăm suma cuvenită și vedem – este membrul nostru, îi transferăm direct în cont, este membrul asociației X, transferăm respectivei asociații”, a declarat Ștefan Gheorghiu pentru MEDIAFAX.

Întrebat dacă membrii CREDIDAM primesc banii în aceeași perioadă de timp cu cei care nu sunt membrii acestui organism, Ștefan Gheorghiu a precizat că Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți nu face discriminări.

„CREDIDAM nu a făcut niciodată discriminare între proprii membri și membrii UNART sau ARAIEX. Totdeauna, în aceeași perioadă când s-a făcut repartiția – legea ne obligă la șase luni să facem repartiția -, s-au transferat banii și către UNART și către ARAIEX. Individual, artiștii nu și-au primit drepturile pentru că respectivele asociații nu au capacitatea din acest pachet să identifice cât revine unuia și altuia. Am avut situații în care un membru UNART avea de primit 15.000 de lei și i s-a dat 500 de lei. Când a aflat care este suma pe care i-am transferat-o a renunțat la calitatea de membru UNART, pentru că și-a dat seama că acea asociație nu are uneltele ca să decripteze din pachetul trimis cât i se cuvine fiecăruia”, a declarat Ștefan Gheorghiu pentru MEDIAFAX.

Potrivit acestuia, CREDIDAM este singura organizație care și-a îndeplinit obligațiile de a colecta drepturile artiștilor prin ambele forme de gestiune colectivă. Celelalte organizații au încasat bani doar din surse obligatorii acordate prin decizii ale autorităților: ARAIEX – din cablu (de la 18.11.2011 până la 27.09.2013) și copie privată (de la 24.05.2012 până la 31.07.2012), iar UNART – din copie privată (de la 1.08.2012, prin virament de la Uniunea Producătorilor de Fonograme din România – UPFR).

Potrivit informațiilor oferite de directorul general CREDIDAM la conferința de presă, încasările celor două organisme din gestiune facultativă au fost aproape inexistente: ARAIEX – 107 lei și UNART – 0 lei.

Astfel, potrivit cifrelor prezentate de Ștefan Gheorghiu în conferință, în ceea ce privește totalul sumelor colectate în anul 2013, CREDIDAM a strâns 28.532.267 de lei (23.056.253 de lei din gestiune obligatorie și 5.314.677 lei din gestiune facultativă), rezultatul financiar reprezentând un excedent de 1.440 de lei.

De asemenea, UNART a colectat în 2013 suma de 3.585.920 lei, însemnând gestiunea obligatorie (din copie privată, sumă primită de la UPFR+CREDIDAM+ARAIEX), înregistrându-se un deficit de 132.430 de lei.

Totodată, ARAIEX a colectat anul trecut suma de 9.708.066 lei (9.707.962 lei din gestiune obligatorie – din cablu și copie privată, sumă primită de la UPFR+CREDIDAM+UNART) și 104 lei din gestiune facultativă, rezultatul finaciar reprezentând un deficit de 693.317.

„Ce înseamnă acest deficit în cadrul organismelor de gestiune colectivă? Legea română a drepturilor de autor limitează dreptul de a cheltui la maximum 15%. Acest 15% însemnând toate cele trei asociații la un loc. A depăși la sfârșitul unui an financiar această limită înseamnă practic a intra în banii titularilor, pentru că nu ai altă resursă financiară, alte intrări în afară de drepturile artiștilor interpreți”, a spus Ștefan Gheorghiu, director general CREDIDAM.

„Noi nu avem o problemă de competiție, avem o problemă de respectarea legii. Dacă ai terminat la sfârșitul unui an financiar pe deficit se cheamă deturnare de fonduri. Și acest drum în două viteze, unii au voie să fie pe deficit, alții nu au voie, nu cred că este propice unei normalități pe piață”, a completat Ștefan Gheorghiu.

De asemenea, Loredana a menționat că se află la conferința de presă pentru a susține breasla din care face parte și pentru a lupta pentru drepturile care li se cuvin.

„Ne apărăm breasla. Suntem aici pentru toți cei care nu sunt aici, sunt colegii noștri și este dreptul nostru și pentru asta ne luptăm. Și pentru copiii noști, pentru că, până la urmă, asta este averea noastră și nu se poate măsura în case, ci în cântece și în succesul care uneori poate fi mai mare sau mai puțin. Ești pe val sau nu ești pe val. Ține de tine, de felul în care îți gestionezi toate aceste lucruri și cred că, până la urmă, cei 11.000 – 12.000 de artiști care sunt în aceeastă asociație merită să fie respectați, să-și câștige drepturile pe care le merită și să nu fie deturnări”, a spus Loredana.

Artiștii prezenți la eveniment au precizat că își doresc să trăiască în normalitate, „fără piedici”.

„Am venit să sprijin acest organism care se numește CREDIDAM și să spun doar atât: eu nu am o nemulțumire personală nici împotriva celorlalte organisme care s-au înființat ulterior acestui organism CREDIDAM, nici să intru într-un război al nu știu cui, n-am nicio legătură, doar că trebuie să respectăm un organism care este bine întemeiat, instituționalizat deja și apără și colectează drepturile interpreților din România, a 12.000 de artiști”, a spus Marcel Pavel reprezentanților presei la finalul conferinței.

„Eu sunt unul dintre artiștii care nu îmi iau foarte mulți bani de la CREDIDAM, nu știu dacă mă aflu printre primii o sută, dar măcar sunt mulțumit de faptul că s-a înființat un organism care răspunde de acest lucru și funcționează bine”, a completat cântărețul.

CREDIDAM are 11.437 de membri, UNART are 315 membri și ARAIEX are 899 membri.

Constituit în 1996 ca asociație non-profit, CREDIDAM reprezintă interesele artiștilor interpreți români și străini. Obiectul activității CREDIDAM este colectarea și repartizarea banilor cuveniți acestora, proveniți din difuzarea înregistrărilor comerciale pe teritoriul României de catre posturile de radio, TV, cablu, cinematografice, în restaurante, hoteluri, discoteci etc.

Asociația Română pentru Artiști Interpreți sau Executanți (ARAIEX) este un organism de gestiune colectivă pentru drepturile conexe drepturilor de autor. Potrivit site-ului oficial, prin intermediul ARAIEX se dorește ca toți artiștii (muzicieni, actori, dansatori, balerini etc.) și prezentatorii TV să beneficieze de o evaluare corectă a muncii lor.

Uniunea Națională a Artiștilor din România (UNART) are ca principal obiect de activitate gestiunea colectivă a drepturilor conexe aparținând artiștilor interpreți sau executanți. La înființare, UNART a avut 30 de membri fondatori, se arată pe site-ul orda.ro.

Dorina Calin, [email protected]

Autor

Citește și