Minoritățile ar urma să susțină examenele de admitere la orice facultate, program de master și doctorat în limba maternă, prevede un proiect de lege al UDMR, votat luni în Senat, cameră decizională, și care pentru a intra în vigoare mai are nevoie doar să fie promulgat de președintele Klaus Iohannis.
Posibilitatea de a susține examenele în limba minorității nu se mai rezumă doar la Evaluarea Națională, la Bacalaureat și la admiterea în universitățile multiculturale, cu secții specifice, informează edupedu.ro.
„Am studiat chimia în maghiară, vin la Universitatea din București care nu are secție în maghiară, dar universitatea trebuie să-mi facă subiectele la admitere în limba maghiară ca să fie în acord cu acest paragraf. Ceea ce este o încălcare a autonomiei universitare”, a declarat fostul ministru al Educației Mircea Miclea.
Senatul a votat, luni, un proiect de lege inițiat de maghiari în 2018 care aduce peste 30 de modificări Legii educației. Printre acestea, se numără eliminarea oricărei referiri la limitarea numărului de mandate de rector, reducerea numărului de elevi la clasă și introducerea a numeroase gratuități pentru copii.
Una din schimbările la legea educației, promovate în proiectul votat ieri în Parlament, se referă la obligativitatea ca toate universitățile – chiar dacă au sau nu secții în limbile minorităților – să pună la dispoziția candidaților minoritari subiecte de admitere în limba minorității.
Alineatul (12) al articolului 46 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(12) În sistemul de învățământ la toate nivelurile, specializările, programele, programele de studii, ciclurile de studii și formele de învățământ, proba examenului de absolvire și examenul de admitere se organizează cu respectarea principiului echității și asigurării egalității de șanse și se susțin, la alegere, în limba în care au fost studiate disciplinele respective, conform legii.”
Profesorul univeristar Mircea Miclea, fost ministru al Educației și președintele comisiei prezidențiale pe educație, care a pus bazele legii educației 1/2011, a spus că parlamentarii „au făcut o generalizare la toate nivelurile a paragrafului de lege care vorbea despre învățământul preuniversitar, ceea ce încalcă autonomia universitară”.
„Prin acest paragraf, se poate ca o universitate care nu are secție în maghiară sau germană să fie obligată să organizeze admitere în limba în care a studiat. Ceea ce încalcă autonomia universitară, pentru că tu îi spui universității cum să organizeze admiterea, chiar dacă nu are secție. Iar în final paragraful de lege este ambiguu, pentru că introduce totuși sintagma în condițiile legii”, a declarat Miclea.
„Dacă eu, ca român, mă duc la o secție maghiară, atunci secția maghiară din universitate este obligată, conform acestui paragraf, să îmi facă mie subiectele în limba română, deși eu vreau să fiu admis la secția de limbă maghiară. E aberant, este încălcarea autonomiei”, a mai spus profesorul.
Proiectul de lege votat luni, 10.02.2020, în Parlament stabilește că nu se mai poate desființa sau înființa nicio clasă cu predare în limba maternă maghiară fără acordul UDMR.
“La articolul 63, alineatul (2), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în localitățile în care există cerere pentru forma de învățământ în limba maternă a unei minorități naționale, efectivele formațiunilor de studiu se organizează, se înființează și funcționează astfel:
b) organizarea, reorganizarea, desființarea oricăror formațiuni de studiu, inclusiv cel simultan pentru forma de învățământ în limba maternă a unei minorități naționale existente, se pot realiza cu avizul conform al Ministerului Educației și Cercetării, Comisiei de învățământ și tineret a Consiliului Minorităților Naționale, aflat în coordonarea Departamentului de relații interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului, și al organizației minorității naționale reprezentate în Parlamentul României;”
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în localitățile în care există cerere pentru forma de învățământ în limba maternă a unei minorități naționale, efectivele formațiunilor de studiu se organizează, se înființează și funcționează astfel:
b) organizarea, reorganizarea, desființarea oricăror formațiuni de studiu, inclusiv cel simultan pentru forma de învățământ în limba maternă a unei minorități naționale existente, se pot realiza cu avizul conform al Ministerului Educației și Cercetării, Comisiei de învățământ și tineret a Consiliului Minorităților Naționale, aflat în coordonarea Departamentului de relații interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului, și/sau organizației minorității naționale reprezentate în Parlamentul României”.
Miza ar fi reprezentat-o clasele minorităților inclusiv în stabilirea numărului minim de copii de la atingerea căruia se poate înființa și funcționa o clasă, informează sursa citată.
– Legea adoptată luni în Parlament prevede că o clasă din învățământul primar și gimnazial se poate înființa cu minimum 10 elevi / Legea educației în vigoare încă cere cel puțin 12 elevi pentru deschiderea unei clase
– Legea adoptată luni în Parlament prevede că o clasă din învățământul liceal se poate înființa cu minimum 12 elevi / Legea educației în vigoare încă cere cel puțin 15 elevi pentru deschiderea unei clase
La dezbaterea dinaintea votului din plenul Senatului, USR a anunțat că partidul se abține la votul pe prezenta lege. Legea a trecut cu 73 voturi „pentru” și 34 abțineri.
Mai mult, modificarea survine în contextul în care UDMR-iștii încearcă să obțină de la guvernul Orban crearea unor birouri separate – la Miercurea Ciuc și Cluj-Napoca – unde să-și conceapă curriculumul și subiectele de examen pentru minoritatea maghiară.