LOVITURA DE DOUĂ MILIARDE DE EURO a băieților deștepți din energie. De ce a crescut factura la curent a românilor. RAPORT AL CURȚII DE CONTURI

Statul român are de recuperat de la companiile CEZ, EON și ENEL 2 miliarde de euro. Banii reprezintă penalități pentru că cele trei companii nu și-au respectat angajamentele asumate în contractele de privatizare a cinci filiale Electrica. Un raport al Curții de Conturi arată că cele trei companii au cumpărat filialele Electrica, promițând că vor investi sute de milioane de euro în retehnologizare. În schimb, ancheta Curții de Conturi a dezvăluit că de fapt CEZ, EON și ENEL au investit în modernizarea filialelor Electrica, dar nu din fondurile proprii, ci din banii produși de filialele pe care le-au cumpărat. Cel mai grav aspect constatat de Curtea de Conturi este că prețul energiei electrice nu ar fi trebuit să crească dacă cele trei companii își respectau promisiunile. 

Ministerul Energiei anunța în vara acestui an că Electrica are de recuperat de la E.ON, CEZ și ENEL 2 miliarde de euro pentru că aceste companii nu și-au respectat obligațiile contractuale din procedurile de privatizare a cinci filiale ale Electrica. Gabriel Dumitrașcu, seful Direcției de privatizare din Departamentul pentru Energie, condus de ministrul delegat Constantin Niță a explicat în iulie că împotriva E.ON, CEZ și ENE au fost deschise proceduri arbitrare de recuperarea a banilor. Pe de altă parte, cele trei companii susțin că, de fapt, „dauna” ar fi doar de jumătate miliard de euro, însă și pe aceasta o contestă spunând că și-au respectat contractele de privatizare. 

Contactat de gândul directorul general al Eletrica, Ioan Roșca a declarat de fapt miza litigiilor nu ar fi chiar de 2 miliarde de euro, dar nu a dorit să precizeze cât e suma calculată de Electrica. „2 miliarde e puțin exagerat. Sumele calculate sunt susceptibile de accesorii. Noi avem un calcul al acestei sume. Având în vedere că suntem în procese cu aceste companii nu pot să vă divulg sumele”, a declarat Ioan Roșca pentru gândul

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Istoria privatizărilor din energie

În 2002, fostul premier Adrian Năstase, ministrul Industriei și Resurselor, Dan Ioan Popescu, ministrul Finanțelor publice, Mihai Nicolae Tănăsescu au semnat Hotărârea de Guvern 1377/2002 prin care decideau privatizarea a două filiale ale Electrica: Electrica Banat și Electrica Dobrogea

În 2005, compania italiană ENEL și-a adjudecat privatizarea Electrica Banat și Electrica Dobrogea. ENEL a plătit pentru cele două societăți de furnizare și distribuție a energiei electrice suma de 112 milioane euro pentru 51% din din acțiunile celor două societăți de stat. ENELl a anunțat în 2005 că va investi în  Electrica Banat și Electrica Dobrogea suma de 1 miliard de euro.

În 2004, același Adrian Năstase, secretarii de stat Andrei Grigorescu și Gheorghe Gherghina au semnat HG 531 prin care s-a decis privatizarea „Electrica Moldova” – S.A. si „Electrica Oltenia”. În 2005, compania germană EON a cumpărat pachetul amjoritar al Electrica Moldova cu 100 milioane euro, iar CEZ – Cehia a cumpărat cu 151 milioane euro pachetul majoritar al Electrica Oltenia.

În 2005, premierul Călin Popescu Tăriceanu, ministrul Comețului, Codruț Sereș, și ministrul Finanțelor, Ionuț Popescu, au semnat HG-ul prin care dispuneau privatizarea Electrica Muntenia Sud. În 2007, procedurile s-au finalizat și Electrica Muntenia Sud a fost cumpărată de compania italiană ENEL. Compania Italiană a plătit 395 milioane de euro pentru 67,5% din acțiuni și s-a angajat la investiții de 425 milioane euro.

În cele cinci contracte de privatizare EON, CEZ și ENEL s-au angajat să facă investiții consistente în filialele Electrica. Compania „mamă” Electrica avea obligația să vegheze asupra modului în care cumpărătorii pachetelor majoritare pentru cele cinci filiale își respectă angajamentele din contractele de privatizare. Prin aceste contracte CEZ, EON și ENEL se angajau că o bună parte din banii să îi investească în filialele cumpărate.

Un raport al Curții de Conturi a României finalizat în 2012 a descoperit zeci de iregularități comise de companiile care au cumpărat filalele Electrica. Raportul Curții de Conturi arată că investitorii nu au investit sau nu au dovedit clar că s-au ținut de promisiunile contractuale.

Electrica Moldova – EON: Compania germană nu a investit 67,5 milioane euro în retehnologizare

În 2005, când a cumpărat Electrica Moldova, EON s-a angajat prin contract să investească suma de 67,5 milioane euro în retehnologizarea și modernizarea rețelei electrice care deservește clienții din Moldova. Raportul Curții de Conturi a României reține că EON nu și-a respectat promisiunea contractuală. „Se constată că Prețul de Subscriere în sumă de 67,5 milioane euro nu a fost folosit pentru finanțarea investițiilor, în conformitate cu Planul de Afaceri Inițial, stabilit în contractul de privatizare”, se arată în raportul instituției de control. Trebuie să amintim că la momentul privatizării, în 2005, EON a cumpărat 51% din Electrica Moldova în următorul mod: pentru 24,6% din acțiuni a plătit 31,4 milioane euro iar pentru un alt pachet de 35% urma să investească 68, milioane euro în retehnologizarea distribuitorului de energie. Acest ultim pachet însemna o majorare de capital prin subscripție de acțiuni. În contract se menționa clar că acești bani urmau să fie investiți de EON din surse proprii în modernizarea rețelei electrice.

CITEȘTE AICI PRIMA PARTE A RAPORTULUI CURȚII DE CONTURI

Raportul Curții de Conturi spune însă în mod clar că EON nu a investit din surse proprii în Electrica Moldova. Raportul reține că investițiile făcute la Electrica Moldova au fost făcute din banii fostei companii de stat. Altfel spus, EON a luat din banii produși de Electrica Moldova și a investit în retehnologizare și nu a utilizat cei 68 milioane euro cu care a cumpărat 35% din acțiunile filialei Electrica SA. „Astfel rezultă că Societatea (Electrica Moldova n.red) a efectuat investiții din surse proprii, prin utilizarea fluxurilor de numerar generate de activitatea proprie acestora, ceea ce are implicații asupra tarifelor practicate de către societățile privatizare, deoarece toate aceste investiții s-au reflectat în prețuri și tarife”, se arată în raportul Curții de Conturi

Curtea de Conturi arată de asemenea că această încălcare a contractului de privatizare a dus la creșterea tarifului de distribuție, adică la majorarea prețului pentru curentul electric plătit de beneficiarii finali. Altfel spus, investițiile pe care trebuia să le facă EON au fost plătite de consumatori finali. „Dacă investițiile pentru finanțarea activității de modernizare, retehnologizare, întreținere, dezvoltare și de protecția mediului în domeniul distribuției și furnizării de energie electrică s-ar fi realizat din Prețul de Subscriere, aceste investiții nu ar fi intrat în calculul tarifului de distribuției. Cu alte cuvinte, realizarea, investițiilor din Prețul de Subscriere plătit la Finalizare nu ar fi condus la creșterea tarifului de distribuție”, se arată în raportul Curții de Conturi

Cum s-a apărat EON: Investițiile sunt informații confidențiale

Curtea de Conturi a încercat să obțină și răspunsuri din partea companiei EON. Curtea de Conturi a cerut lămuriri legate de investiții de la EON prin Autoritatea Națională de Reglementare în Energie. ANRE a cerut EON să explice de ce nu a făcut investițiile promise. Compania germană a răspuns că astfel de informații sunt confidențiale. „ANRE a transmis Electrica următoarele: informațiile solicitate de dumneavoastră (programele de investiții și gradul de realizare a acestor) sunt considerate confidențiale de către operatorul SC E.ON Distribuție Moldova SA. Furnizarea unor astfel de date/informații către clauză a Contractului de privatizarea FDFEE Electrica Moldova „, se arată în raportul Curții de Conturi

După o analiză juridică Electrica SA a decis să ceară EON drept despăgubiri suma de 44,9 milioane euro. Contractul de privatizare prevede că dacă cel care cumpără acțiunile Electrica Moldova nu va investi suma convenită atunci statul are dreptul la despăgubiri.

Astfel că între Electrica și EON s-a născut un litigiu. În astfel de cazuri litigiile sunt judecate de Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris. Acest aspect fiind prevăzut în contractul de privatizare. Cauza se află pe rolul acestei instanțe.

Electrica Oltenia-CEZ: Promisiune de 102 milioane euro neonorată

Compania CEZ a cumpărat Elctrica Oltenia cu 151 milioane euro. Potrivit contractului de privatizare s-a angajat să investească în modernizarea distribuitorului de energie Electrica Oltenia 102 milioane euro. La fel ca si în cazul EON, compania cehă CEZ nu a investit această sumă din fondurile proprii, susține Curtea de Conturi. Potrivit raportului, investițiile în Electrica Oltenia au fost realizate din fluxul financiar propriu și nu din banii proprii ai CEZ.

În acest caz Curtea de Conturi a arătat în raport că nici statul român nu a monitorizat atent dacă CEZ își respectă promisiunile. În acest caz regăsim și un actual cercetat al DNA. Este vorba de Eugen Brădean, recent arestat în dosarul care privea o mită de 1,4 milioane euro la Hidroelectrica. Eugen Brădean a ocupat din 2009 funcțiile de șef serviciu, director adjunct și director Afaceri Corporatiste de la Electrica. Experții din domeniu au explicat pentru gândul că Brădean era cel responsabil cu monitorizarea post-privatizare în cazul fialalelor Electrica.

CITEȘTE AICI PARTEA A II-A A RAPORTULUI

Raportul Curții de Conturi arată că Electrica nu s-a prea interesat dacă CEZ, spre exemplu, a investit din resurse proprii cei 102 milioane euro în modernizare și retehnologizare. Relevant este și răspunsul lui Brădean când a fost întrebat despre acest aspect. „Nu se pot verifica clauzele la care faceți referire fără informații de la ANRE, informații care din câte știu nu au fost puse la dispoziție”, a explicat Brădean celor de al Curtea de Conturi. Altfel spus, Brădean a explicat că el reprezentant al statului nu poate verifica dacă CEZ și-a respectat promisiunea contractuală.

În acest caz Curtea de Conturi reține că nu a găsit în 2012 documente care să arate că Electrica a derulat procedurile pentru despăgubiri și nici dacă există un litigiu la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris.

Cehii susțin că și-au îndeplinit obligațiile

Documentele analizate de Curtea Conturi a rezultat că CEZ a transmis către Electrica o serie de documente prin care compania ceha susține că dovedește că a făcut investițiile agreate în cadrul privatizării. De altfel și conducerea Eletrica a precizat către Curtea de Conturi că ein punctul ei de vedere „se poate conisidera că CEZ și-a îndeplinit obligațiile”. În schimb Curtea de Conturi a reținut că din nici un document prezentat de Electrica sau CEZ nu rezultă că banii investiți provind din bugetul CEZ și că de fapt aceste sume privind fluxurile financiare ale filialei Elctrica achiziționată prin privatizare.

Cazul Electrica Banat: ENEL a făcut investițiile din contract din banii companiei pe care a achiziționat-o

În 2005, Enel a cumpărat Electrica Banat. Prin contract ENEL s-a angajat că în termen de cinci ani să investească în Electrica Banat suma de 46 milioane euro. Curtea de Conturi a României a constat că ENEL nu a dovedit că a investit această sumă din surse proprii în Electrica Banat. „Față de cele prezentate se constată nerespectarea de către Cumpărător, în calitatea sa de acționar majoritar, a obligației de a determina societatea să utilizeze Prețul Acțiunilor Nou emise, în sumă de 46,6 milioane euro în scopul finanțării investițiilor necesare pentru dezvoltarea activităților de distribuție și furnizare a energiei electrica, cu influență directă a calculului tarifelor de distribuție a energiei electrice”, se arată în raportul Curții de Conturi.

În același raport se menționează și o analiză legală făcută de o casă de avocatură pentru Electrica. Din aceasta reiese că la Electrica Banat și Electrica Dobrogea investițiile au fost realizate din veniturile celor două companii și nu din sursele proprii ale ENEL. „Din documentele puse la dispoziție de client rezultă că, potrivit informărilor lunare prezentate în cadrul Consiliului de Administrație al SC Enel Distribuție Dobrogea și, respectiv al SC Enel Distribuție Banat suma reprezentând Prețul Acțiunilor Nou Emise aflată în contul fiecărei dintre aceste societăți a fost majorată ca urmare a operațiunilor financiare specifice, investițiile fiind realizate exclusiv din fluxurile de numerar generate de activitatea companiilor, ceea ce echivalează cu o încălcare de către Enel Distribuție S.p.A. a angajamentului de investiții asumat prin contractul de privatizare”, se arată în raportul Curții de Conturi

Potrivit contractului de privatizare Electrica avea dreptul în acest caz să ceară ENEL despăgubiri în cuantum de 50% din suma agreată pentru a fi investită adică undeva la 23 milioane euro la care se adaugă 6% penalități anuale. În acest caz Enel a refuzat plata banilor și s-a ajuns la procedura de arbitraj. 

Raportul Curții de Conturi subliniază faptul că nerealizarea investițiilor de către ENEL din surse proprii a avut efect în calculul tarifului curentului electric. Raportul spune că în calcularea tarifului energiei electrice au fost incluse  investițiile în retehnologizare care au fost făcute din sursele Electrica Banat. Dacă aceste investiții erau făcute de ENEL din bugetul propriu nu mai erau incluse în acest calcul. Altfel spus prețul energiei ar fi putut să scadă doarece erau eliminate cheltuielile realizate cu retehnologizarea.

În astfel de cazuri litigiile dintre stat și investitor sunt judecate de Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris. O astfel de acțiune a fost deschisă în 2012. 

Electrica Dobrogea: ENEL nu a investit în retehnologizare

În 2005, ENEL a cumpărat Electrica Dobrogea. În contractul de privatizare compania italiană s-a angajat să investească 32 de milioane de euro în modernizarea, retehnologizarea, întreținerea și dezvoltarea rețelei de distribuție a Electrica Dobrogea. La fel ca și în cazul Electrica Dobrogea, Curtea de Conturi a constat că ENEL nu și-a respectat promisiunea și a realizat investițiile din banii companiei pe care a cumpărat-o de la statul român. Astfel că Electrica a cerut despăgubiri de 16 milioane euro și penalități de 1,7 milioane euro. Și acest litigiu a ajuns la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris. Unele surse au declarat pentru gândul arată că și acest litigiu ar fost pierdut de către statul român. Directorul Electrica, Ioan Roșca a precizat pentru gândul că nici în acest caz nu există încă o decizie și că o soluție pe câteva din litigiile cu EON, CEZ și ENEL ar putea fi pronunțată până la finalul anului. 

ENEL susține că și-a depășit planul de investiții cu 80%

Compania italiană ENEL a precizat în cadrul unei procedurii de conciliere că și-a respectat angajamentele contractuale. ENEL a răspuns părții române că de fapt a depășit planul de investiții cu 80% la Electrica Banat și cu 78% la Electrica Dobrogea. „Investițiile prevăzute în contractele de privatizare au fost pe deplin realizate, atât din punct de vedere al cuantumului cât și al destinațiilor. Banii proveniți din majorara de capital social nu au fost utilizați pentru realizarea de investiții financiare, plasarea lor în depozite fiind doar o utilizare temporară în conformitate cu practicile internaționale general acceptate în materie de trezorerie”, a transmis ENEL către Electrica

Electrica Muntenia SUD-ENEL: Investiții din sursă proprie de 425 milioane euro nedovedite

Compania italiană a plătit în 2007, 395 milioane de euro pentru 67,5% din acțiuni și s-a angajat la investiții de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investițiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că ENEL nu ar fi investit cei 425 milioane euro așa cum s-a angajat prin contract. Raportul Curții de Conturi arată că ENEL nu a dovedit că investit suma menționată din surse proprii. ENEL a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiții, dar Curtea de Conturi susține că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curții de Conturi au concluzionat că ENEL nu și-a respectat anagajamentul contractual.

Analiza Curții de Conturi mai arată și că reprezentanții statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL și să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curții acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare. Astfel că la capitolul abateri raportul reține următoare: „Nerespectarea de către vânzător a obligației contractuale de a urmări utilizarea prețului de subscriere plătit la finalizare, în scopul finanțării angajamentului anticipat de investiții”.

VEZI AICI PARTEA A III-A a RAPORTULUI

Din nou la capitolul responsabili îl găsim pe același Eugen Brădean, arestat de DNA în dosarul Hidroelectrica. Într-un răspuns trimis către Curtea de Conturi acesta spune că Electrica nu poate evalua dacă Enel și-a respectat angajamentele sau nu. „SC Electrica SA nu deține informații suficiente pentru a putea afirma că societatea nu a utilizat Prețul de Subscriere ca sursă de finanțare a Angajamentului Anticipat de Investiții pe anii 2009 și 2010… și că nu a finanțat investițiile necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a activităților Societății în conformitate cu legislația aplicabilă și aprobate de ANRE”, a transmis Eugen Brădean către Curtea de Conturi.

În 2012, Curtea de Conturi a precizat că Electrica nu a început demersurile pentru colecta despăgubirile de la ENEL.

ENEL: Contractul de privatizare a fost respectat

În acest caz ENEL a transmis către Electrica un raport audit solicitat de compania italiană experților de la Erst&Young. Acest raport de audit susține că ENEL și-ar fi respectat angajamentele contractuale. „Raportul de audit cu scop special din data de 29 iunie 2011 întocmit de Erst&Youg Assurance Service SRL (auditorii SC Enele Distribuție Muntenia SA)  confirmă valorile investiționale realizate de către SC Enele Distribuție Muntenia SA în rețeaua de distribuție a energiei electrice în perioada 1 ianuaire 2009 31 decembrie 2010 în conformitate cu contractul de Privatizare încheiat între SC Electrica SA și ENEL SA în data de 11 iunie 2007”, a arătat ENEL

În raport se mai menționează și faptul că investitorii care au preluat cele cinci filiale ale Electrica nu au repartizat didivende către Electrica deși compania de stat avea acest drept. „Neaprobarea de către acționari, în Adunarea Generală a Acționarilor a societății privatizate, a dividendelor, precum și neasigurarea plății de către societate a dividendelor cuvenite vânzătorului, până la data transferului dreptului de proprietate a acțiunilor; neurmărirea de către vânzător a realizării drepturilor ce i se cuveneau, reprezentând dividendele, conform contractelor de privatizare”, se arată în raportul Curții de Conturi.

În raport sunt enumerat și o altă serie de nereguli constate legate de neefectuarea unor pași conveniți în contractele de privatizare.