Lovituri pe bandă rulantă pentru DNA în ultimele luni. Dosarele celebre în care acuzațiile procurorilor au fost desființate
Cea mai nouă achitare a unei persoane publice a fost dispusă vineri. Magistrații Curții de Apel București l-au achitat pe fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, în dosarul în care acesta a fost condamnat, în primă instanță, la șase ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu.
Prin decizia definitivă, magistrații au desființat practic dosarul instrumentat de DNA, în care fostul președinte de Consiliul Județean era acuzat de abuz în serviciu.
Conform DNA, Gâmbuțeanu, în calitatea sa de director general al director general al Regiei Autonome Județene de Drumuri și Poduri Constanța, cu ajutorul lui Nicușor Constantinescu, președinte al Consiliului Județean Constanța, la acea vreme, ar fi refuzat, în mod repetat, să pună la dispoziția Curții de Conturi documentele necesare efectuării controlului de specialitate programat în 2011, 2012 și 2013.
Astfel, susțineau procurorii, nu a mai fost posibilă efectuarea consecutivă a trei controale pe care Curtea de Conturi le avea programate conform planului de activitate.
În prezent, Nicușor Constantinescu se află în detenție într-un alt dosar.
În 13 martie 2018, Tribunalul Brașov anunța achitare în cazul lui Sorin Blejnar, fost șef ANAF. Un alt dosar greu, supranumit dosarul „Motorina”, cu un prejudiciu stabilit de 22 de milioane de lei, în care, în primă instanță, Blejnar scapă de orice acuzație.
În septembrie 2012, fostul șef al ANAF și alți 16 inculpați au fost trimiși în judecată de DIICOT Brașov pentru constituire sau sprijinire de grup infracțional organizat, evaziune fiscală și spălare de bani în dosarul „Motorina”. În acest dosar procurorii DIICOT Brașov începuseră, în august 2012, urmărirea penală și împotriva lui Codruț Marta, fostul consilier al lui Blejnar, care nu se află însă printre inculpați.
Potrivit procurorilor DIICOT, membrii grupării sprijinite de Blejnar și Marta ar fi inițiat un amplu mecanism evazionist pentru a nu plăti accize pentru aproximativ 5.000 de tone de motorină achiziționate în regim suspensiv și comercializate pe piața internă.
Una dintre achitările importante a fost și cea în cazul lui Ludovic Orban. Președintele PNL a renunțat, în 2016, la cursa pentru Primăria Capitalei tocmai din cauza dosarului în care era cercetat pentru folosirea influenței în scopul obținerii unor foloase necuvenite.
Doi ani mai târziu, Înalta Curte de Casație și Justiție menținea decizia primei instanțe și anunța că Ludovic Orban este achitat. DNA l-a suspectat pe acesta că ar fi cerut, în 2016, bani, omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu, pentru campania electorală pentru Primăria Capitalei.
O achitare surprinzătoare a fost dispusă tot de către judecătorii Curții Supreme, în dosarul Transferurilor, pentru Cristian Borcea.
În această cauză, magistrații au condamnat-o definitiv, în 20 februarie 2018, pe fosta judecătoare Geanina Terceanu, la 7 ani de închisoare pentru luare de mită. Instanța supremă l-a condamnat pe Victor Becali la 5 ani și 8 luni de închisoare, eliberarea condiționată dispusă în dosarul Transferurilor fiind astfel revocată. Fratele său, Ioan Becali, a rămas cu pedeapsa inițială de trei ani de închisoare, și lui fiindu-i revocată liberarea condiționată dispusă în acest dosar.
Instanța a decis însă să-l achite pe Cristian Borcea, el fiind oricum singurul încarcerat rămas în dosarul Transferurilor. De altfel, fostul director executiv al FC Dinamo nu a recunoscut acuzațiile care i se aduc în acest dosar, precizând că nu a cunoscut-o pe fosta judecătoare decât în sala de judecată. Fostul director executiv al FC Dinamo poate cere din nou eliberarea condiționată pe 23 aprilie 2018.
Potrivit procurorilor, în 24 februarie 2009, judecătorului la acea vreme Geanina Terceanu, de la Tribunalul București, i-a fost repartizat spre judecare dosarul transferurilor de fotbaliști, cauză în care Ioan Becali, Victor Becali și Cristian Borcea, alături de alți cinci oameni de fotbal, fuseseră trimiși în judecată pentru înșelăciune și evaziune fiscală. În 3 aprilie 2012, Geanina Terceanu a hotărât achitarea tuturor, iar procurorii DNA suspectau că, pentru a da soluția, Geanina Terceanu a primit de la Ioan și Victor Becali și de la Cristian Borcea, în mai multe tranșe, suma totală de 220.000 de euro.
În 29 decembrie 2017, Tribunalul București a decis achitarea omului de afaceri Nelu Iordache, în dosarul „Transalpina”, decizia nefiind definitivă. Nelu Iordache, firma Romstrade și mai mulți șefi de la Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Craiova au fost trimiși în judecată în anul 2014 pentru fapte de corupție privind lucrări de modernizare a 184 de kilometri din DN 67C Transalpina, potrivit DNA.
Tot magistrații Tribunalului București au pronunțat o soluție de achitare, în 30 octombrie 2017, pentru fostul senator Vasile Blaga, decizia nefiind definitivă nici în acest caz. Vasile Blaga, fost senator în Parlamentul României, a fost trimis în judecată pe 28 noiembrie 2016 de procurorii DNA din Ploiești în dosarul în care este acuzat de trafic de influență, cauza fiind trimisă instanței supreme. Mandatul de senator al lui Vasile Blaga s-a încheiat în luna decembrie 2016, iar dosarul nu a mai fost de competența ÎCCJ, fiind trimis Tribunalului București.
Altă soluție de achitare a fost dispusă de către judecătorii Curții Supreme în dosarul în care fostul deputat Sebastian Ghiță și fostul primar al Ploieștiului, Iulian Bădescu, au fost achitați de fapte de corupție. Decizia nu este definitivă.
Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, în 25 septembrie 2017, achitarea fostului deputat Sebastian Ghiță pentru infracțiunile de dare de mită, instigare la abuz în serviciu și spălare de bani. Aceeași soluție de achitare a fost dată și în cazul fostului primar al Ploieștiului, Iulian Bădescu, pentru infracțiunile de luare de mită și abuz în serviciu.
Procurorii au susținut că Sebastian Ghiță i-ar fi dat mită un imobil fostului primar al Ploieștiului, Iulian Bădescu, pentru ca acesta din urmă să finanțeze o asociație sportivă susținută de Ghiță, pentru a disimula proveniența casei cei doi semnând un contract fictiv.