Luare de mită, ABUZ ÎN SERVICIU și mărturie mincinoasă. Trei capete de acuzare împotriva Laurei Codruța KOVESI

Laura Codruța Kovesi e acuzată că ar fi primit 268.689,36 lei de la Sebastian Ghiță pentru extrădarea lui Nicolae Popa, pe când deținea funcția de procuror general al României și că a mințit privind relația privată cu Ghiță.

„Procurorii Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) au dispus la data de 13 februarie 2019 extinderea urmăririi penale, începerea urmăririi penale in rem și efectuarea în continuare a urmăririi penale față de un fost procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 7 alin. 1 lit. b din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal în cond. art. 35 alin. 1 Cod penal (5 acte materiale) și mărturie mincinoasă„, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului General.

Potrivit procurorilor, în cursul anului 2011, Kovesi, în calitate de fost procuror general al PÎCCJ ar fi pretins și primit suma de 268.689,36 lei de la Sebastian Ghiță pentru extrădarea lui Nicolae Popa, aflat la acel moment în Indonezia – Jakarta. De asemenea, Kovesi ar fi implicat Parchetul General pentru achitarea cheltuielilor de transport pentru mai multe persoane implicate în extrădarea lui Popa, între care și un reprezentant SRI.

„Totodată, în perioada 2010-aprilie 2011, aflându-se în exercitarea funcției de procuror general al PÎCCJ, magistratul ar fi implicat instituția pe care o conducea în procedura extrădării respectivei persoane condamnate, (…) și ar fi dispus suportarea cheltuielilor de transport pentru persoanele care aveau obligația să asigure aducerea în țară a persoanei condamnate și care făceau parte din Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul IGPR, precum a unei persoane care făcea parte din cadrele active ale SRI. Printre demersurile efectuate în vederea urgentării finalizării procedurii de extrădare ar fi fost organizarea unei vizite a unei delegații de procurori indonezieni în România, la sfârșitul anului 2010, deplasarea efectuată în Indonezia, la Jakarta, cu prilejul organizării unei conferințe, plata biletelor de avion ale persoanelor care au făcut parte din delegația desemnată să procedeze la aducerea în țară a condamnatului din bugetul PÎCCJ,” se precizează în comunicat.

De asemenea, Kovesi ar fi determinat ca Ministerul de Interne să pună la dispoziția IGPR suma de bani necesară plății transportului Jakarta-București.

„Procurorii din cadrul SIIJ au mai reținut că, la data de 10.04.2017, pe parcursul procedurilor judiciare efectuate într-un dosar penal instrumentat de PÎCCJ – Secția de urmărire penală și criminalistică, magistratul menționat anterior a fost audiat, în calitate de martor, prilej cu care acesta ar fi declarat în mod nereal că relația pe care a avut-o cu persoana vătămată a fost o relație pur instituțională, negând existenta unei relații private, deși această relație ar fi constituit o împrejurare esențială pentru cauza penală”, susțin procurorii.

„Menționăm că în aceeași cauză, printr-o ordonanță din data de 14 februarie 2019, procurorii SIIJ au dispus extinderea urmăririi penale și începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 Cod penal, și fals în declarații, prev. de art. 326 Cod penal, constând în aceea că, la data de 9 ianuarie 2017, PÎCCJ, prin Biroul de informare și relații publice, ar fi comunicat, în mod nereal, faptul că procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică ar fi dispus începerea urmăririi penale cu privire la faptă într-o cauză penală”, mai arată comunicatul.

La ieșirea de la audierea de vineri, Laura Codruța Kovesi a declarat că a formulat două cereri de recuzare, pentru procurorul de caz, Adina Florea, și pentru șeful Secției de anchetare a magistraților, Gheorghe Stan.

Cererea de recuzare a Adinei Florea a fost respinsă.