Luate, din nou, prin surprindere, autoritățile sunt INCAPABILE să găsească planorul dispărut în urmă cu 6 zile. „Niciodată nu s-a mai întâmplat să fie uitat un pilot în aer”

Mircea Crăciun, unul dintre cei mai experimentați piloți, s-a ridicat în aer cu planorul joia trecută la ora 12.30. Aparatul abia fusese asamblat, nu avea la bord un dispozitiv ELT de localizare prin satelit, nici un „transponder” prin care să fie localizat prin radar și nu avea un plan de zbor. Singura legătură cu solul era prin telefonul mobil pe care l-a folosit ultima dată la ora 13.06. Din acest moment, vreme de șapte ore, nimeni nu a sesizat vreo neregulă. În jurul orei 20.00, comandantul Aeroclubului Brașov, Stelian Cojocaru, sesizează că planorul nu a revenit la aterizare, astfel că încep încercările de a contacta pilotul. „În aceste condiții, s-a încercat contactarea telefonică și prin radio a pilotului, bănuindu-se că acesta ar fi aterizat în afara aerodomului, lucru uzual pentru acestă categorie de aeronave”, arată într-un comunicat de presă Ministerul Transporturilor. După o oră jumătate, la peste 8 ore de la ultima legătură cu pilotul, este alertată Romatsa.

Fost șef al Aeroclubului Român: „Este un cumul de abateri fără precedent de la legislația aeronautică românească”

Fostul director al Aeroclubului Român, Nicolae Preda, susține că s-au încălcat toate procedurile, iar pilotul Mircea Crăciun a fost pur și simplu „uitat în aer”, dispariția sa fiind sesizată abia după ce fiul pilotului a sunat să întrebe ce s-a întâmplat cu tatăl său.

VIDEO Marcel Ciolacu: PSD nu are nicio condiție. Important e ca România să aibă un Guvern

11:35

ACTUALITATE „Stegarul dac” s-a URCAT pe macaraua de la Păcii. Trafic blocat spre centrul Bucureștiului. Un echipaj de pompieri s-a deplasat la fața locului

11:33

„Comandantul de aeroclub are responsabilitatea directă a desfășurării activității de zbor. ”Haos total, asta rezumă activitatea Aeroclubului de la Sânpetru (n.r. jud. Brașov). Când nu există o organizare și când haosul domnește într-o unitate de aviație, astea sunt consecințele. Nu poți ca într-o unitate a Aeroclubului Român să te comporți ca și când te duci, îți iei bicicleta și începi să faci un raid prin păduri. Totul e reglementat, totul e legiferat! Aeroclubul Român funcționează strict după regulile aeronautice, după codul aerian român și o gramadă de regulamente și instructiuni de organizare și desfășurare a zborului”, a declarat Nicolae Preda la o televiziune de știri.

Fostul director al Aeroclubului Român susține că pilotul Mircea Crăciun a fost pur și simplu ”uitat în aer” de autorități. ”Este un cumul de abateri fără precedent de la legislația aeronautică românească. Niciodată nu s-a mai întâmplat să fie uitat un pilot în aer. Ei au închis hangarele, au plecat acasă și, seara, fiul domnului Mircea Crăciun a sunat și a întrebat: ‘Unde e tata’?”, a declarat Preda.

Acesta a infirmat ipoteza că pilotul Mircea Crăciun ar fi făcut un zbor de verificare a planorului, spunând că asemenea zboruri nu se fac în munți. ”Când se procedează la un zbor tehnic, nu se duce planorul în munți! Se duce la verticala aerodromului, în zona de centru, pe o raza de 2 km, la 1.200-1.400 m, și acolo pilotul își testează aparatul. E absolut normal ca pilotul să efectueze zborul tehnic la verticală după reasamblare. Dacă apare o defecțiune tehnică, aterizezi imediat dacă îți permite situația; dacă nu, părăsești avionul sau aeroplanul cu parașuta. Dacă rămâi fără baterie sau transponderul nu funcționează, vii imediat la aterizare”, a comentat Preda.

Conform informațiilor apărute în ultimele zile, planorul lui Mircea Crăciun nu avea transponder și nici plan de zbor. ”Sper că Ministerul Transportului a ridicat totul, și înregistrările, și cronometrajele. El (n.r. Crăciun) a zburat cu planorul și a fost remorcat de un avion pilotat de comandatul Aeroclubului, Cojocaru Stelian. El e direct responsabil de tot ce s-a întâmplat acolo”, a mai comentat Nicolae Preda, precizând că orice pilot, indiferent de experiența sa, are atribuit un instructor de zbor.

Preda spune că Stelian Cojocaru ar fi trebuit să facă, alături de Mircea Crăciun, pregătirea zborului, a traseelor posibile și să anunțe organul de trafic unde are loc zborul. ”Acum, nu se știe absolut nimic. Ce se caută acum e acul în carul cu fân. El poate fi căzut la 500 m-1 km de aeroclub și părerea mea e că îl vor găsi numai accidental”, conchide Preda.

Familia pilotului și-a pierdut orice speranță ca Mircea Crăciun să mai fie găsit în viață. Fiul lui Mircea Crăciun, care s-a implicat activ în căutări, a transmis un mesaj emoționant, în această dimineață.

„Chiar dacă timpul este cumva împotriva noastră, noi vom continua căutările cu orice mijloace și oricâte sacrificii. Tatăl nostru a iubit enorm munții peste care a zburat și care l-au ajutat să-și țină aripile sus. Pe aceiași munți trebuie să-i convingem acum să ni-l dea înapoi. Mircea Crăciun, omul-păsare, trebuie să se întoarcă la familia și la prietenii lui. Natura ne-a arătat încă o dată că este mai puternică decât oricine. Însă, tot ea ne va arăta drumul către tatăl nostru”, este mesajul postat de fiul lui Mircea Crăciun.

Filmul evenimentelor

gândul a publicat, marți, filmul evenimentelor în cazul planorului dispărut în Bucegi, încercând să explice de ce autoritățile nu îl găsesc nici la cinci zile (acum șase) de la dispariție. Dificultatea acestei misiuni de căutare-salvare și durata ei relativ mare este pusă de specialiști pe seama caracteristicilor tehnice ale situației:

– Planorul abia fusese asamblat la Aerodromul Ghimbav, fără să aibă la bord un dispozitiv ELT de localizare prin satelit, nici un „transponder” prin care să fie localizat prin radar. De asemenea, la bord nu era pornită nici vreo altă aparatură care să faciliteze localizarea, a explicat pentru gândul Sorin Stoicescu, directorul Direcției de Căutare-Salvare din Romatsa, autoritatea care coordonează localizarea în cazul accidentelor aeriene civile. Piloții de aeronave ușoare nu sunt obligați de lege să aibă instalate astfel de dispozitive de localizare, aceste măsuri de siguranță căzând în sarcina lor.

– Pilotul planorului zbura prin spațiul aerian „necontrolat”, de clasă G. Acest spațiu liber de zbor este cuprins între limita de jos („ground”) și cota FL 105 (adică aproximativ 3.000 de metri altitudine). În acest spațiu aerian de joasă altitudine, piloții nu sunt obligați de lege să depună un plan de zbor înainte de decolare, astfel că nu se află în evidența controlorilor de trafic aerian. Piloții pot lua legătura cu turnurile de control, însă numai la inițiativa lor, practic controlorii de trafic și Romatsa neavând cum să cunoască planurile și „existența” lor în aer.

– Pilotul unui astfel de planor nu este obligat nici să țină legătura cu baza de unde a decolat și poate ateriza oriunde, nu neapărat pe un aeroport sau aerodrom, lucru care se întâmplă relativ frecvent, aceasta putând fi una dintre explicațiile pentru care alertarea autorităților a fost făcută atât de târziu de Aeroclubul de la Brașov. Ministerul Transporturilor investighează însă de ce a durat atât de mult alertarea autorităților.

„Este o operațiune extrem de dificilă. Și cu cercetarea aeriană, dacă a căzut sub coroanele copacilor, acestea sunt verzi, tot ce vezi de sus e verde. Avionul nu era monitorizat, zbura liber, la nivelul crestelor munților sau al pădurii, depinde unde a găsit curba termică să se urce pe ea. Așa zboară planoarele„, a explicat pentru gândul fostul pilot Sorin Stoicescu, de la Romatsa.

Întrebat dacă, așa cum s-a pus problema încă de la tragedia din Munții Apuseni, nu toate aeronavele sunt obligate să aibă montate dispozitive de localizare, Stoicescu a negat, spunând că cele de tipul planoarelor nu sunt incluse în această obligativitate. „Pe baza unei reglementări europene și la cererea proprietarilor privați de aeronave ultraușoare, nu sunt obligați. Ar trebui să îi obligăm să aibă măcar o stație, un echipament. Statul, dacă are un individ care vrea să-și ia viața, nu trebuie să-l lase„, consideră Sorin Stoicescu.

„Sunt zone în pădure unde poți să treci pe lângă planor, să fie la 20 metri de tine și să nu-l vezi. Asta afirmă toți salvamontiștii, jandarmi montani, toți. Este o operațiune dificilă și nu este fără riscuri”, declara sâmbătă și secretarul de stat Raed Arafat.

• joi, 6 august, în jurul orei 12.30, pilotul Mircea Crăciun, cel mai experimentat pilot român pe planor de distanță, a plecat de pe Aerodromul Ghimbav, cu planorul cu numărul D-5955. Acest aparat, adus din Germania, abia fusese asamblat, iar Crăciun urma să plece cu el într-un zbor de verificare. Aparatul a plecat remorcat de o aeronavă pilotată de un pilot al Aeroclubului, până în Masivul Postăvaru, de unde și-a început zborul independent (un planor nu poate decola singur, neavând motoare). Pe parcursul remorcării, avionul lui Crăciun nu avea instalate sau pornite aparate de localizare. Pilotul a anunțat că intenționează să zboare 2-3 ore, conform comandantului Aeroclubului Brașov, Stelian Cojocaru.

• ora 13.06 – Mircea Crăciun își folosește pentru ultima oară telefonul mobil deasupra localității Predeal, conform STS.

• ora 20 (aproximativ) – comandantul Aeroclubului Brașov, Stelian Cojocaru, sesizează că planorul nu a revenit la aterizare, astfel că încep încercările de a contacta pilotul. „În aceste condiții, s-a încercat contactarea telefonică și prin radio a pilotului, bănuindu-se că acesta ar fi aterizat în afara aerodomului, lucru uzual pentru acestă categorie de aeronave”, arată într-un comunicat de presă Ministerul Transporturilor, în subordinea căruia se află Romatsa.

• ora 21.39 – contactarea pilotului nu reușește, astfel că Aeroclubul Brașov contactează Romatsa – Centrul de Coordonare „Search and Rescue” (Căutare și Salvare). Romatsa declanșează procedura de alarmare, căutare și salvare a aeronavei. Trecuseră deja 9 ore de la decolare.

„Noi facem căutarea estimativă, adică în funcție de coordonatele tehnice ale aeronavei, de traseu, plan de zbor, estimăm o zonă de căutare. Acum, nu am putut da relații decât despre aparatul de zbor, care nu era înregistrat în România, ci în Germania”, a explicat pentru gândul Sorin Stoicescu, de la Romatsa.

• ora 21.50 – Romatsa sesizează Inspectoratul pentru Situații de Urgență Brașov cu privire la dispariția planorului, conform MAI.

• ora 22.00 – la Ministerul Transporturilor s-a întrunit Comitetul Ministerial pentru situații de urgență condus de secretarul de stat Dragoș Titea, care a solicitat Centrului SAR al Romatsa să continue operațiunile de căutare a planorului. În același timp, la Ministerul Afacerilor Interne intră în acțiune structurile tehnice ale „platformei de coordonare operațională pentru situații de urgență”, în care au fost implicate MAI, MApN, Ministerul Transporturilor și Romatsa. Vicepremierul Gabriel Oprea cere unităților MAI pe o rază de 200 de kilometri de la Ghimbav să intre în alertă. Este vorba despre județele Brașov, Dâmbovița, Covasna, Sibiu, Mureș, Alba, Argeș, Vâlcea, Prahova, Buzău, Bacău și Vrancea. Celula de criză de la Transporturi ține legătura cu „platforma” de la MAI – Centrul Național de Coordonare Integrată. Pe parcursul nopții s-a încercat de mai multe ori apelarea telefonului mobil al pilotului Mircea Crăciun, fără succes, conform MAI.

• ora 23.30 – Sistemul Național Unic pentru Apelurile de Urgență, din coordonarea STS, informează că pilotul și-a folosit ultima oară telefonul mobil deasupra Predealului, la 13.06.

• vineri 7 august: operațiunea de căutare și salvare se desfășoară cu 650 de persoane și 99 de vehicule și aeronave, inlcusiv 2 elicoptere EC135 ale MAI, de la Târgu Mureș și București. Armata a trimis 3 elicoptere IAR 330 Puma de la Câmpia Turzii și Otopeni, precum și 6 militari ai Batalionului 30 Vânători de Munte Câmpulung Muscel. La operațiune participă și 4 avioane ale Aeroclubului Român și un elicopter al unei firme private, precum și salvamontiști, angajați ai ocoalelor silvice și oameni și vehicule de la Transsylvania Offroad Club. Sunt consultați piloții și specialiștii de la Ghimbav, care cunosc perimetrul de zbor în care se ridicase și Mircea Crăciun. Operațiunea este suspendată la lăsarea întunericului, fiind vorba de zonă montană periculoasă.

• sâmbătă 8 august: operațiunea este reluată cu forțe sporite, primele zboruri de căutare începând în jurul orei 6.30 în Bran, Sinaia și Predeal. La operațiune participă peste 850 de pompieri, jandarmi, polițiști, salvamontiști, pădurari și voluntari. Pompieri din Dolj, Teleorman, Vâlcea, Bacău, Vrancea, Alba, Mureș, Călărași și Ciolpani se alătură căutării, cu 8 autocamioane și 4 șenilate. Căutările se concentrează în Brașov, Prahova, Argeș și Dâmbovița. În județul Brașov este instalat un punct de comandă mobil coordonat de colonelul Daniel Dragne, prim-adjunctul șefului IGSU.

Componenta aeriană a căutărilor este asigurată de 12 aeronave – 7 elicoptere ale MAI și MApN, 5 avioane ale Aeroclubului României și o motoparapantă. Echipa de aeronave și piloți de la Aeroclubul României, condusă de directorul George Rotaru, caută în zona Brașov-Sinaia-Făgăraș-Reghin-Toplița-Piatra Neamț-Onești-Nehoiu-Sinaia.

La căutări sunt folosite și 4 drone, în zona Rucăr. Autoritățile caută pe 30 de trasee montane, apelând pentru informații și la localnici, cabanieri sau administratorii de pensiuni. Autoritățile primesc de la un cetățean o fotografie cu planorul aflat în zbor și realizată în județul Brașov. Raed Arafat își exprimă convingerea că nu poate fi vorba decât despre planorul dispărut.

Ministerul Transporturilor declanșează o anchetă cu privire la o posibilă întârziere la sesizarea autorităților cu privire la dispariția planorului, din partea Aeroclubului de la Ghimbav și Brașov, fiind vorba de cele 9 ore care au trecut de la decolare la alertarea Romatsa.

• duminică 9 august: la căutări participă aproximativ 950 de forțe și 180 de utilaje ale MAI, MApN, Salvamont, Direcțiilor Silvice, Serviciilor Voluntare pentru Situații de Urgență și voluntari, precum și 5 elicoptere ale MAI și MApN și 5 avioane ale Aeroclubului României.

Autoritățile discută cu familia pilotului Mircea Crăciun pentru a afla traseele preferate ale acestuia. Sunt verificate 34 de trasee montane din Prahova, Argeș, Brașov, Dâmbovița, Buzău și Sibiu (Arpașu de Jos).
Cei 210 pompieri aduși din alte județe la misiunea de căutare sunt înlocuiți seara cu alții. Căutările continuă până la miezul nopții.

• luni 10 august: operațiunea continuă fără succes, cu participarea a peste 1.350 de forțe și 218 utilaje – vehicule, șenilate, autospeciale de teren. În aer sunt ridicate 11 aeronave – 7 elicoptere ale MAI și MApN și 4 avioane ale Aeroclubului României -, precum și 2 drone.

Căutările sunt extinse și în județele Harghita, Covasna și Bacău, pe lângă Brașov, Prahova, Buzău, Argeș, Dâmbovița și Sibiu.

În aer, este acoperită zona dintre Munții Făgăraș, Leaota, Bucegi – Întorsătura Buzăului – Piatra Neamț. Raed Arafat anunță că sunt folosite și înregistrările video disponibile la cabane, pârtii de schi sau pe traseele montane.

Seara, căutările sunt oprite în județele Sibiu și Dâmbovița, considerându-se a fi finalizate. Pentru marți, Raed Arafat anunță că se oprește căutarea aeriană în masă, urmând ca aeronavele să fie folosite doar la solicitări punctuale.

Conform MAI, în cele 4 zile de căutări au fost acoperite 129 de trasee montane, iar cetățenii au sunat de peste 40 de ori la 112, pentru a oferi informații care să ajute operațiunea de căutare.

• marți 11 august: operațiunea de căutare continuă, însă fără succes

• miercuri 12 august: căutările se reiau în opt județe, iar la operațiune participă peste 1.000 de salvatori, anunță Ministerul Afacerilor Interne. Pentru misiunile de căutare a pilotului dispărut va fi utilizată o dronă performantă care poate face căutări pe arii mari, de aproape 50 de kilometri pătrați. Căutări de amploare vor fi făcute la Întorsura Buzăului. Drona este folosită pentru că poate prelua imagini din zone la care oamenii nu au acces. La această acțiune participă peste 1.000 de forțe de ordine, pompieri, salvamontiști, voluntari, care verifică mai multe trasee.

A contribuit și Andrei Luca Popescu