Mădălina și-a luat diploma în Comunicare și a început să-și caute de lucru. Experiența care i-a schimbat viața total

O absolventă a promoției 2015 a specializării de Comunicare și Relații Publice a Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, Mădălina Toma, spera să lucreze în PR, dar a trebuit să se orienteze spre o carieră de hair-stylist, pentru că nu și-a găsit o slujbă în domeniul pentru care s-a pregătit în facultate. După absolvire, Mădălina și-a trimis CV-ul la agențiile de PR din Cluj-Napoca, a încercat să își găsească un loc de muncă, iar după câteva luni de tatonări de angajare, s-a consultat cu părinții și a decis să se reorienteze profesional.

„Am absolvit anul trecut Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) a UBB, specializarea Comunicare și Relații Publice. Mi s-a părut interesant acest domeniu, îmi doream să lucrez în PR, la o agenție, să mă ocup de organizarea unor evenimente diverse. În facultate am prins noțiunile de bază, dar este nevoie și de practică. După ce am absolvit, am încercat în diverse locuri, am trimis CV-ul, dar nu am avut șansa să îmi găsesc ceva. Pentru că hair-stylismul era un hobby în facultate, când aranjam părul colegelor și prietenelor mele, am decis să urmez un curs de șase luni într-un salon din Cluj-Napoca, pe care l-am absolvit în acest an, în luna mai. Viața m-a constrâns să mă reprofilez”, a povestit Mădălina.

În perioada cursului a făcut două săptămâni de teorie iar în rest practică la salonul respectiv și a căpătat experiență, a învățat care sunt noile tendințe, noile tipuri de tunsori, de aranjat și vopsit părul.

ACTUALITATE Dan Puric: „Drogurile au fost încurajate/ În România este DEZASTRU sexual/ Le-au dat toată pornografia”

01:14

ACTUALITATE Dan Puric: „Călin Georgescu este PRIETENUL meu de 14-15 ani”

00:12

„Am mers pe întreaga gamă, sunt hair-stylist pentru femei, bărbați și copii, iar acum lucrez în acest domeniu la un salon. De asemenea, lucrez și acasă, mai ales în această perioadă când sunt nunți, le aranjez pe mirese sau pe domnișoarele lor de onoare. Îmi place ceea ce fac. Există, totuși, o legătură cu ceea ce am învățat în facultate, și anume partea de comunicare, să știi să te promovezi, deci aplic ceea ce am învățat, abilitățile de comunicare, pentru a-mi crea o clientelă. Pregătesc și cărți de vizită personalizate >”, a spus absolventa de UBB.

Tânăra nu a uitat, însă, prima dragoste, comunicarea, și încearcă, în paralel, să își găsească o slujbă de PR, continuând să trimită CV-uri. „Nu renunț la partea de comunicare. Dacă mi-aș găsi ceva, aș lăsa pe locul doi partea de coafor, pe care aș practica-o în timpul liber”, a mai spus Mădălina.

Expert: Decalajul dintre ce pregătește universitatea și ce se cere pe piața muncii e peste tot în lume

Mădălina nu este un caz singular. 5% dintre șomerii României sunt absolvenți de studii superioare. Și totuși nu există o cifră clară cu privire la numărul absolvenților care ajung să profeseze în domeniile studiate. În aceste condiții, experții din Educație spun că cerințele de pe piața muncii sunt cu totul altele decât ceea ce învață tinerii la facultate iar acest decalaj se regăsește peste tot în lume, spune Tincuța Apăteanu, expert în Educație, fondatorul Asociației Edusfera și Digital Kids.

„Nu avem universități care să pregătească studenții în marketing și comerț online sau educație online, securitate cibernetică, și gândiți-vă că aproape toate meseriile urbane au o componentă de online acum. Oamenii care se pregătesc temeinic în astfel de domenii sunt autodidacți, de fapt. Decalajul acesta dintre ce pregătește universitatea și ce se cere pe piața muncii e peste tot în lume”, a explicat Apăteanu, pentru Mediafax.

Ea atrage atenția că România este țara cu cel mai scăzut procent de persoane cu studii universitare din totalul populației din UE, doar 18%, în condițiile în care Bulgaria are 28%. „Urmează să avem din ce în ce mai puțini studenți, având în vedere faptul că aproape un sfert dintre absolvenții de clasa a XII-a nici măcar nu se mai prezintă la Bac, iar peste 30% dintre cei prezenți pică examenul. De ce nu este bine să avem din ce în ce mai puțini studenți? Mie răspunsul mi se pare logic: absolvenții de studii terțiare au acces la salarii mai mari și, contrar opiniei populare și miturilor, se angajează mai repede decât absolvenții de studii medii sau primare. Dacă vreți să știți cum arată de fapt forța de muncă din România (care este nivelul de educație al angajaților români), realitatea este că, în acest moment, doar 18% au studii superioare, 3,6% au studii postliceale, 36% au studii liceale, 21% au urmat o școală profesională și 17% au terminat doar gimnaziul”, a explicat Apăteanu.

 58% dintre studenți spun că își vor găsi greu un loc de muncă

Un studiu internațional, Trendence Graduate Barometer 2015, realizat cu 952 de universități din 24 de țări participante, care a analizat situația a peste 280.000 de studenți și absolvenți de facultate în relație cu piața muncii, arată că aproximativ 28% din studenții români au optat pentru studii de Business și Finanțe, iar în jur de 23% au optat pentru inginerie. De asemenea, studiile sociale și umaniste sunt destul de populare, în jur de 13% optând pentru acestea. În schimb, pentru studiile de informatică, sectorul de pe piața muncii care are cea mai mare cerere în prezent, optează în jur de 9% dintre tineri. În afară de cunoștințele foarte bune de IT pe care le cere piața muncii în prezent, limbile străine sunt foarte căutate. La toate târgurile de job-uri se cere limba engleză la perfecție și încă o limbă străină pe lângă aceasta. Însă, studiul Trendence arată că aproximativ 45% din absolvenții de studii superioare din România nu cunosc o a doua limbă străină pe lângă limba engleză.

Studiul mai arată că studenții români sunt singurii dintre țările participante care sunt pregătiți să muncească 40 de ore pe săptămână la primul job. Mai mult, ei au și așteptări foarte mici în privința salariului, așteptându-se să primească cel mult 7.500 de euro pe an. Studenții au trecut și câteva criterii după care și-ar alege angajatorul. Foarte importante pentru ei sunt: dezvoltarea personală, perspectivele bune în carieră, un echilibru sănătos între viața personală și cea profesională și modul în care sunt tratați la locul de muncă.
Potrivit sursei citate, 40% din studenții români consideră că facultatea îi va ajuta să dezvolte abilitățile de care au nevoie pentru a face față pe piața muncii. Însă, 58% din ei consideră că le va fi destul de greu să găsească un job.

Președintele ANOSR: Avem multe meserii care în momentul de față nu sunt studiate în România

Președintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Vlad Cherecheș, a explicat pentru MEDIAFAX că este o chestie relativă în ce măsură domeniul studiat are legătură cu domeniul în care lucrezi. „În momentul de față, toate lucrurile sunt mult mai variate, nu mai există să lucrezi într-un singur domeniu de nișă, decât în foarte puține cazuri. Foarte multe domenii cer mai multe competențe. Însă, o problemă este că universitățile nu prea se preocupă să ofere practică în domeniu. În IT este mult mai ușor să-ți găsești zone de practică fiindcă sunt marile companii de pe piață. În schimb, la domeniile de nișă, studenții nu prea au unde să facă practică, cu atât mai puțin să se încadreze neapărat în domeniul studiat. În plus, avem multe meserii care în momentul de față nu sunt studiate în România, nu sunt dezvoltate, nu se regăsesc în sistemul de învățământ superior. Gândiți-vă câți absolvenți de facultăți precum Științe Politice sunt, și ce fac ei concret după ce termină o astfel de specializare? Câți ajung să și lucreze în acest domeniu?”, spune președintele ANOSR.

În plus, din cauza acestei lipse de coerență între domeniile de studii și piața muncii, foarte mulți tineri au realizat că pentru viitorul lor profesional, este mai bine să se angajeze cât mai devreme posibil și să învețe direct de la angajator, fiindcă ceea ce învață în facultate nu prea mai are valoare pe piața muncii. Lucrul acesta, însă, diminuează importanța studiilor universitare în viața tinerilor și în societate, atrage atenția Cherecheș.

„În general, mulți studenți lucrează încă din timpul facultății fiindcă au nevoie să se întrețină. La masterat, spre exemplu, 70% – 80% lucrează, ceea ce nu e neapărat bine pentru sistemul de învățământ fiindcă asta arată că am înțeles greșit rolul ciclului de master. Pe vremuri, lumea se angaja după master, dar acum, după ce termini licența, te angajezi, masterul îl mai faci din inerție. Masteratele au devenit mai lejere tocmai pentru că toată lumea lucrează, deși masteratul ar trebui să fie o aprofundare a ceea ce ai studiat în licență, ar trebui să fie un ciclu mai greu decât licența și să presupună un efort mai mare din partea studenților. La noi este exact invers, masterul este mult mai ușor decât licența”, a explicat Cherecheș cum se schimbă piața universitară în ultima vreme.

La rândul său, președintele Consiliului Național al Tinerilor din România, Mihai Dragoș, spune că situația monitorizării absolvenților de facultate, odată ce intră pe piața muncii, ar putea fi rezolvată dacă s-ar corela datele din registrul matricol unic și baza de date a Ministerului Muncii. „Într-adevăr, foarte mulți nu lucrează în domeniile în care au absolvit studiile, pe de altă parte însă, este o rată de angajare mult mai bună în rândul celor care au studii superioare. Cererea este clar mult mai mare în domenii de real, mai ales pe informatică, unde comparativ cu alte domenii din România se plătește bine. Cererea pe informatică cel mai probabil va continua să crească și se vede o tendință evidentă și la nivel european și la nivel global de a crește cererea de forță de muncă pentru absolvenții de studii superioare, în timp ce cererea forței de muncă mai puțin calificate scade. Asta și din cauza automatizării și informatizării sistemelor”, a spus Mihai Dragoș.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a inclus în Programul de ocupare a forței de muncă pentru anul 2015 un program special pentru elevi și studenți, care să sprijine încadrarea în muncă, pe durată determinată de maximum 60 zile calendaristice, pe perioada vacanțelor.