MAE confirmă că a comunicat părții ungare dezacordul față de reînhumarea lui József NyirÅ‘ în România
MAE confirmă, într-un răspuns la o solicitare adresată de MEDIAFAX, că a comunicat deja părții ungare poziția autorităților române, respectiv dezacordul față de reînhumarea lui NyirÅ‘ József în România.”MAE a comunicat deja părții ungare poziția autorităților române, respectiv dezacordul față de reînhumarea lui NyirÅ‘ József în România.
Partea română a arătat că activitatea politică a lui NyirÅ‘ József din perioada 1941-1945 indică o atitudine de extremă dreaptă, anti-semită și de colaborare cu un regim fascist. De altfel, și în demersurile efectuate de o serie de organizații din România și din străinătate, au fost transmise mesaje clare privind dezacordul față de astfel de manifestări”, se arată în răspunsul MAE.
Ministerul precizează că NyirÅ‘ József s-a născut în 1889, la Jimbor, județul Brașov și a decedat în 1953, la Madrid, în Spania, unde a fost înhumat până de curând.
În perioada interbelică a lucrat ca jurnalist la mai multe publicații de limba maghiară din Transilvania și a publicat mai multe nuvele.
În 1941, după anexarea Transilvaniei de Nord de către Ungaria, a fost invitat în calitate de deputat ardelean în Parlamentul de la Budapesta și s-a mutat în capitala ungară. A fost redactor-șef la două ziare de extremă dreapta („Magyar ErÅ‘” și „Magyar Ãœnnep”).
După lovitura de stat din 15 octombrie 1944 și-a continuat activitatea în Parlamentul Ungariei (Parlamentul de la Sopron), care a adoptat legislație antisemită. În această calitate, NyirÅ‘ József a susținut activitatea guvernului fascist al lui Szálasi Ferenc. În 1940 i-a fost acordată distincția „Coroana Corvin”, înființată de către Miklos Horthy.
Urna cu cenușa lui Nyiro va fi adusă la Cimitirul Național din Budapesta miercuri, iar apoi ar urma să fie dusă în România, unde ar urma să aibă loc o reînhumare, la Odorheiu Secuiesc, pe 27 mai.
Ministerul român al Afacerilor Externe a reiterat luni că Bucureștiul se opune planurilor de reînhumare a poetului maghiar Jozsef Nyiro în Odorheiu Secuiesc. Conform MTI, MAE a făcut referire la activitățile lui Nyiro din perioada 1941-1945, sugerând că refuză reînhumarea pentru că poetul maghiar a avut „o atitudine extremistă, antisemită și a colaborat cu regimul fascist”.
Cenușa poetului maghiar decedat la Madrid în 1953 a fost adusă în Ungaria la inițiativa Parlamentului de la Budapesta.
Pe 17 mai, Parlamentul Ungariei ceruse clarificări în legătură cu poziția României față de reînhumarea poetului maghiar Jozsef Nyiro în Odorheiu Secuiesc. „Ungaria dorește să știe dacă poziția României sugerează că va tolera evenimentul sau va interzice reînhumarea lui Nyiro în Odorheiu Secuiesc”, declara Laszlo Veress, șeful de cabinet al președintelui Parlamentului de la Budapesta, precizând că răspunsul Bucureștiului era așteptat până luni.
Veress a precizat că, dacă România va interzice reînhumarea, Ungaria va găsi o soluție conformă cu legislația românească și cu „așteptările spirituale” ale simpatizanților lui Jozsef Nyiro. Ministerul român al Afacerilor Externe a confirmat „invitarea”, miercurea trecută, a ambasadorului Ungariei la București, pentru consultări în legătură cu intenția reînhumării poetului maghiar Jozsef Nyiro în Odorheiu Secuiesc. Potrivit Ministerului ungar de Externe, un oficial executiv din cadrul ambasadei, Adam Balazs, a dat curs convocării, în lipsa ambasadorului Oszkar Fuzes. În cadrul discuțiilor, oficialii români au criticat eforturile ungare de a organiza reînhumarea poetului maghiar Jozsef Nyiro în Odorheiu Secuiesc. Balazs a transmis părții române că Guvernul ungar consideră reînhumarea o problemă de respect pentru poet, precum și un eveniment cultural. El a adăugat că Guvernul ungar este deschis cooperării cu noul Executiv român.