MAE vs. Ambasada Federației Ruse în România: Continuarea promovării de către misiunea Rusiei a „episoadelor istorice” este una neconstructivă

„Continuarea promovării de către misiunea Federației Ruse a «episoadelor istorice» este una neconstructivă, care nu ajută la construirea unei relații pragmatice bazată pe respect reciproc. Reiterăm și pe această cale poziția MAE conform căreia trecutul relațiilor dintre România și Federația Rusă nu trebuie să facă loc unor speculații și opinii nefundamentate”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe, remis Mediafax.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că a evocat constant importanța Comisiei comune româno-ruse de istorici, care este în măsură și are ca obiectiv să analizeze istoria relațiilor dintre România și Federația Rusă.

„Continuarea lucrărilor acestei Comisii ar putea ajuta Ambasada Federației Ruse să-și actualizeze cunoștințele istorice și să aibă intervenții constructive”, conchide MAE.

Reacția Ministerului Afacerilor Externe vine după ce Ambasada Rusiei la București a scris, vineri, pe Facebook că „în urmă cu 79 de ani, Guvernul URSS, care nu a recunoscut niciodată aderarea Basarabiei la Regatul România, a trimis Guvernului român o notă, oferind «în scopul de a restabili dreptatea, să se procedeze împreună cu România pentru soluționarea imediată a problemei revenirii Basarabiei la Uniunea Sovietică»” și că „după ce s-a pronunțat acordul părții române de a-și retrage trupele la 28 iunie 1940, Armata Roșie a intrat nestingherit pe teritoriul Basarabiei și a Bucovinei de Nord”.

„Analizând, în prezent, motivele care au adus omenirea la tragedia fără precedent al celui de-al Doilea Război Mondial, precum și lecțiile trase din acesta, ne permitem să afirmăm că o interpretare eronată a evenimentelor din vara anului 1940 în Basarabia l-a împins pe dictatorul I.Antonescu la decizia care s-a dovedit cu timpul una aproape fatală pentru România, și anume «să se poziționeze pe latura incorectă a istoriei», prin aderarea la invazia Germaniei naziste în URSS. Consecințele acestui «calcul strategic eronat», din păcate, sunt, de asemenea, resimțite și în România modernă.

Este relevant de menționat că cererea sovietică pentru revenirea Basarabiei se bazează în totalitate pe normele de drept internațional din acea epocă, iar Protocolul de la Paris (de la 28.10.1920) cel notoriu, prin care foștii aliați ai Rusiei în cadrul «Antantei», fără acordul ei, au recunoscut «suveranitatea România asupra teritoriului Basarabiei», niciodată nu a intrat în vigoare dinn cauza refuzului Japoniei de a-l ratifica”, au mai transmis reprezentanții Ambasadei Rusiei la București.