Mafia medicamentelor. ANAF: Producătorii de medicamente aveau facturi emise în baza unor acte fictive

Precizările au fost făcute de Agenția Națională de Administrare Fiscală în legătură cu perchezițiile făcute de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, în 28 iulie, la societăți comerciale din domeniul farmaceutic și la persoane cercetate în dosarul privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție.

„Direcția Generală Antifraudă Fiscală a efectuat în lunile martie și aprilie 2015 verificări asupra documentelor prezentate de unele societăți comerciale având ca domeniu de activitate producția și distribuția de medicamente, constatându-se astfel că, în perioada 01.01.2013 – 31.12.2014, acestea au desfășurat relații comerciale cu diverși furnizori – societăți de turism, de la care au achiziționat pachete de servicii pentru anumite persoane, în special medici, cu privire la care există suspiciuni că au reprezentat în fapt recompensări aferente sprijinului acordat pentru administrarea către pacienți a produselor pe care le comercializează”, arată ANAF într-un comunicat de presă transmis vineri agenției MEDIAFAX.

Inspectorii de la Antifraudă Fiscală au constatat că au fost înregistrate în evidența contabilă facturi reprezentând contravaloarea unor prestări de servicii turistice, respectiv participarea la diverse evenimente, conferințe, congrese în țară și în străinătate sau organizarea unor astfel de conferințe, persoanele participante fiind în principal personal medical.

GUVERN PRIMA ședință a Cabinetului Ciolacu 2. „Ştim ce avem de făcut şi, mai ales, ştim ce greşeli nu mai trebuie să repetăm”

22:18

ACTUALITATE Un avion care opera pe ruta București-Zurich a aterizat, de URGENȚĂ, la Graz, Austria. Un membru al echipajului a fost transportat la spital

22:15

De asemenea, inspectorii au constatat că unele dintre evenimentele facturate în fapt nu au fost realizate, cum ar fi, de exemplu, deplasări în străinătate (Ottawa – Canada, San Diego – SUA) și în țară (Brașov, Iași, Sibiu) sau altele erau doar decontarea unor deplasări cu scop turistic, la Paris – Franța sau Las Vegas – SUA.

„Facturile înregistrate în evidența contabilă de către producătorii și distribuitorii de medicamente au fost emise de societățile de turism în baza unor documente justificative fictive, in baza carora acestea au beneficiat de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugată, și implicit de cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit”, a precizat ANAF.

Pe de altă parte, au fost verificate achizițiile înregistrate de producătorii și distribuitorii de medicamente, reprezentând contravaloarea unor studii clinice efectuate de personal medical din diferite unități sanitare privind monitorizarea pacienților cărora le sunt administrate medicamente produse de aceste societăți.

În urma acestor verificări s-a constatat că facturile înregistrate în evidențele contabile au fost emise în baza unor documente justificative sumare, prin care nu sunt detaliate concret activitățile aferente serviciilor prestate, astfel încât nu se poate certifica realitatea lor, susține ANAF.

Procurorii DNA au făcut, în 28 iulie, 61 de percheziții București și județele Ilfov, Sibiu, Mureș, Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud și Timiș, la companii farmaceutice, producători și distribuitori de medicamente, spitale și clinici de oncologie, precum și la locuințele mai multor persoane, într-un dosar în care se fac cercetări pentru fapte de corupție, în legătură cu înțelegeri privind prescrierea unor medicamente, cu „recompensarea” doctorilor.

Cantități foarte mari de medicamente scumpe, laptopuri, calculatoare și documente privind sejururi au fost ridicate de anchetatori în urma perchezițiilor. Printre medicamentele pentru tratamentul cancerului ridicate la percheziții erau și fiole care costă 20.000 de lei bucata, potrivit unor surse judiciare.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că în atenția procurorilor DNA se află 11 companii: Roche România, structură a concernului multinațional Roche, producător de medicamente, Actavis, producător și distribuitor de medicamente, Pfizer România, companie biofarmaceutică, Teva Pharmaceuticals România, companie farmaceutică, Novartis Pharma Services, producător de medicamente, Alvogen România, producător de medicamente, Sandoz Pharma Services, companie farmaceutică, GlaxoSmithKline România, producător de medicamente, Egis International, companie farmaceutică, Romastru Trading, distribuitor de medicamente și Glenmark Pharmaceuticals, producător de medicamente.

Potrivit acelorași surse, din cercetările făcute până în prezent „a rezultat că, în ceea ce privește activitatea derulată de Roche și Actavis, aceasta a fost coordonată, în scopul prescrierii cu predilecție a produselor acestor companii pentru maximizarea vânzărilor/profitului, de către Dan Zamonea, fost director general la Roche România, Lucuță Teodor, fost director economic la Roche România SRL, Ivan Dan, director general la Actavis SRL”.

Sursele citate au mai arătat că numărul mare de medicamente găsite la percheziții se explică prin faptul că „suspecții practic le comandau ca și cum ar avea pacienți care trebuie să beneficieze de schema de tratament cu medicamentul X, acesta era foarte scump, se deconta, deci se achita din buget acel medicament firmei, iar medicul lua comisionul de la firma de medicamente prin sponsorizare, excursii, congrese sau alte modalități”. În realitatea, „nu era necesar acel medicament, căci nu exista pacient”, aceasta fiind o altă modalitate prin care medicii fraudau sistemul, pe lângă cea cu prescrierea tratamentelor scumpe.

Conform anchetatorilor, firmele de medicamente vizate în cauză sunt suspectate au oferit unor medici din cadrul unor spitale din județele Mureș, Sălaj, Sibiu, Bistrița-Năsăud și Cluj achitarea cheltuielilor la diverse simpozioane și congrese internaționale, acoperind și cheltuieli personale ale acestora, excursii în mai multe țări, bunuri, foloase și alte servicii, condiționându-le de prescrierea medicamentelor pe care le produc sau pe care le distribuie și optând pentru medicamentele mai scumpe, în locul celor generice, echivalente, care au aceeași compoziție chimică și același efect terapeutic, dar sunt mai ieftine.

Potrivit surselor citate, în aceste activități ar fi fost implicați 16 medici, șefi ai clinicilor și secțiilor de oncologie, medici specialiști oncologi, coordonatori și responsabili ai Programului Național de Sănătate, subprogramul Oncologie, inclusiv un președinte al Comisiei de Oncologie și un inspector de la DSP Mureș care controlează farmacii.

Medicii care prescriau preferențial anumite medicamente ar fi fost recompensați de producătorii de medicamente cu excursii și vacanțe în Franța, Canada și SUA, numai în 2014 o firmă plătind unui operator de turism peste 4,1 mil.lei, care reprezenta „mită mascată” pentru doctori, au spus sursele citate.

Din datele și probele de la dosar ar rezulta că unele firme de medicamente alocau sume mari pentru aceste tipuri de „sponsorizări”. Astfel, în 2014, o firmă de medicamente a achitat peste 4,1 milioane de lei unui operator de turism, „sponsorizare” care în realitate ar fi fost o „mită mascată”, dată medicilor prin reprezentanții zonali, în funcție de vânzările realizate după prescrierea anumitor medicamente.

În acest caz, anchetatorii au identificat facturi fiscale emise de firme de turism aferente unor evenimente realizate în orașele Ottawa – Canada (perioada 12-16 februarie 2013), San Diego – SUA (perioada 24-31 octombrie 2013), eveniment Hotel Kronwell Brașov (perioada 18-20 iulie 2014), eveniment Hotel Internațional Iași (perioada 23-24 iulie 2014) și eveniment Hotel Ramada Sibiu (perioada 1-3 august 2014), au precizat sursele citate.

În ce privește evenimentul organizat în Ottawa, în perioada 12-16 februarie 2013, anchetatorii arată că acesta a avut loc în realitate la Paris, în luna ianuarie 2013. La deplasarea în Paris au participat aproximativ 30 de medici, fiind decontate cheltuieli de cazare, masă, transferuri, bilete de avion și bilete de spectacol.

„Sub aparența participării la un eveniment medical în orașul Ottawa, firma de medicamente a solicitat prestatorului de servicii de turism să organizeze o deplasare, la Paris, în scop turistic, la care au participat mai mulți medici”, susțin sursele citate.

În cazul evenimentului care apare în acte ca fiind organizat la San Diego, în perioada 24-31 octombrie 2013, procurorii au stabilit că, în realitate, deplasările s-au realizat la San Diego (patru nopți) și Las Vegas (trei nopți).

„Deși în realitate deplasarea s-a efectuat în două locații succesive, reprezentatul firmei de medicamente a solicitat reprezentantului firmei de turism ca pe facturile ce vor fi emise să apară numai destinația San Diego, încercând să ascundă faptul că deplasarea în Las Vegas a avut în realitate un scop turistic”, au mai arătat sursele citate.

Din datele obținute de anchetatori mai rezultă că pentru desfășurarea evenimentelor externe din Ottawa și San Diego, firma de medicamente ar fi încheiat mai multe contracte de sponsorizare cu medicii participanți la aceste întruniri.

Pentru „congresul” de la San Diego, care ar fi avut ca temă reumatologia, participanții sponsorizați ar fi fost cazați inițial în San Diego, pentru câteva zile, ulterior fiind transferați în Las Vegas, unde au fost cazați la hotelul Bellagio, tot timp de câteva zile. În timpul petrecut în Las Vegas a fost făcută o excursie la Grand Canyon, iar evenimente cu conținut științific în Las Vegas nu ar fi existat, conform datelor anchetatorilor.

Mai mult, medicii vizați de aceste activități ar fi fost implicați și în realizarea unor așa-zise studii clinice, pentru care au fost remunerați. Studiile în cauză nu ar avea însă la bază date reale, aceasta fiind încă o modalitate prin care medicii erau recompensați financiar pentru sprijinul acordat producătorilor de medicamente.

Prin creșterea vânzărilor unor produse cu valoare ridicată – Avastin, Herceptin, Interferon, Zoladex, Tarceva, folosite în cadrul programelor Naționale de Oncologie și de Terapie Intensivă a Insuficienței Hepatice – ar fi fost majorat artificial numărul de pacienți incluși în scheme terapeutice și ar fi fost crescute stocurile de medicamente în cadrul farmaciilor cu circuit închis, nejustificată prin rulajul efectiv al acestora în cadrul Programului Național de Sănătate.

Această situație ar fi dus la direcționarea fondurilor alocate în funcție de interesele operatorilor farmaceutici agreați, prejudicierea Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și apariția unor sincope în asigurarea altor produse integrate în schemele terapeutice ale pacienților, fiind astfel afectate calitatea și continuitatea actului medical.