Statul român a băgat în buzunarele samsarilor imobiliari titluri de despăgubire de sute de milioane de euro suma record fiind de 128 de milioane pentru o singură persoană care „investise” în drepturi litigioase 1,5 milioane de dolari. Datele reies dintr-o analiză a Guvernului, prezentată la pachet cu noua lege a retrocedărilor asupra căreia executivul își va asuma răspunderea în parlament săptămâna viitoare și care prevede că restituirile în natură vor fi operate până în 2016, iar despăgubirile bănești sunt eșalonate chiar și pentru cei care au deja decizii definitive.
De asemenea, noua lege prevede și o limitare a sumelor pe care samsarii de drepturi litigioase le pot câștiga de la statul român. Inițial, proiectul prevedea o impozitare de 85% a sumelor pe care le obțineau samsarii imobiliari. În noua formă, publicată de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților(ANRP) se menționează că samsarii primesc de la stat suma pe care au plătit-o în momentul în care au cumpărat dreptul litigios de la proprietarul de drept plus 15% din diferența până la valoarea imobilului stabilită de autorități. Inițial, aceste despăgubiri sunt transformate în puncte și abia din 2017 se pot converti în bani.
Iată cum arată articolul de lege așa cum a fost modificat:
„În dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitori legali sau testamentari ai acestuia, se acordă un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit fostului proprietar sau moștenitorilor legali sau testamentari ai acestuia pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului stabilită conform ar 21, alin 6”
Titluri de despăgubire de milioane de euro, din 2008 încoace
Premierul Ponta a prezentat, vineri, și o listă cu câteva cazuri de afaceri imobiliare cu drepturi litigioase din care samsarii imobiliari au obținut profituri uriașe. Victor Ponta nu a prezentat numele celor care au câștigat de pe urma acestor afaceri. Motivul? Numele samsarilor imobiliari este anonimizat pentru că legea nu permite publicarea acestor informații. Premierul a declarat că a făcut demersuri pentru a desecretiza aceste date.
Despăgubire record de 128 milioane euro. Un dosar în care cesionarul a plătit pentru drepturi 1,5 milioane USD a invocat probleme medicale și a primit titlu de despăgubire, în mai puțin de o lună (2008) de la aprobarea regimului de „caz special”, suma de 128 milioane euro (la cursul de schimb din anul 2008). În lipsa regimului de caz special acest dosar nu ar fi fost rezolvat nici astăzi, susține guvernul.
Celeritate la primăria lui Emil Boc. Un dosar în care primarul de la Cluj Napoca emite dispoziție în 27 ianuarie 2011, se înregistrează în martie la ANRP (în acest termen s-a emis și avizul de legalitate de către Prefectul județului Cluj), iar în aprilie se cesioneazã 25% din dosar, pentru 100.000 euro, lui TMC. Acesta primește în mai 2011 (ultima ședința în care s-au aprobat dosare la ANRP) titlu de despãgubire pentru 2 milioane euro.
18 milioane de euro pentru samsarul imobiliar. GS achiziționează 30% dintr-un dosar, în mai 2010, contra 1 milion euro . GS primește, în august 2010, titlu de despãgubire în valoare de peste 18 milioane euro.
Într-un alt dosar, fostul proprietar a primit, în 2006, 35.000 USD. Primul cesionar a revândut, în 2008, pentru 50.000 USD, iar în 2010 cei care au cumpărat drepturile au primit, în total, titlu de despăgubire în valoare de 53,5 milioane euro.
88 milioane euro de la satat pentru rechinii imobiliari. GS achiziționeazã, în aprilie 2010, contra 1,5 milioane euro, drepturi pentru care se stabilește, în martie 2011, valoare de despãgubire de 88 milioane euro. O parte din aceasta sumã (25%) a ajuns la alți cesionari (VV, AA, GG) în februarie 2011, fără ca prețul cesiunii să fie menționat.
Despăgubire record 400.000 euro/hectar. Un fost proprietar a primit prin raportul de evaluare titlu de despăgubire de 20 milioane de euro pentru 50 de hectare și, după 5 zile, a vândut dreptul pentru numai 0,5 milioane euro. Astfel că samsarul a primit 400.000 euro/hectar de la statul român.
Primăria Câmpia Turzii ,despăgubire de 20 milioane euro. Fostul proprietar cesionează dreptul către BM în martie 2010 pentru suma de 500.000 euro. BM obține titlul de despăgubire în mai 2010 pentru suma de peste 20 milioane euro.
Onorariu de succes de 1,49 milioane euro. MMA cumpără, în octombrie 2009, cu 10.000 euro, 25% dintr-un dosar de despăgubire pentru care primește, în ianuarie 2010, peste 1,5 milioane euro (în acest caz, ca în multe altele, se suspectează că cesiunea e de fapt un „onorariu de succes” pentru rezolvarea dosarului la A.N.R.P.).
3,7 milioane euro profit. CN și PJ cumpãrã, în septembrie 2010, pentru suma de 300.000 euro, drepturi litigioase pentru care, în decembrie 2010, primesc suma de 4 milioane euro.
Profit de 10 milioane lei pentru samsari. NIA cumpără de la Camera de Comerț Argeș, în 13.10.2008, pentru suma de 1,2 milioane de lei, drepturi litigioase pentru care primește despãgubiri în 14.10.2008, în sumã de 11,9 milioane lei.
Alte cazuri. LBD a primit decizie de despăgubire pentru 5 milioane euro, în mai 2011, după ce a cesionat drepturi, în aprilie 2011, contra 150.000 euro.
CCM a primit decizie de despãgubire, în mai 2011, pentru suma de 2,7 milioane euro, după achiziționarea de drepturi litigioase, în aprilie 2011, pentru suma de 150.000 euro.
SG (30%), IA (45%) și alții au primit decizie de despăgubire pentru 7,7 milioane euro pentru drepturi care au adus fostului proprietar 900.000 euro.
Avertismentul Consiliului Legislativ
Chiar dacă guvernul suștine că noua lege va fi o lovitură pentru samsarii imobiliari, Consiliul Legislativ avertizează că problema este departe de a fi rezolvată. Potrivit avizului transmis Executivului, legea nu ia în calcul posibilitatea ca prețul trecut în acte ca fiind plătit să fie peste valoarea imobilului, contrar realității, astfel că „samsarii” vor obține compensări chiar foarte mari, relatează mediafax
Astfel, în proiectul Guvernului sunt luate în considerare doar două posibilități, respectiv ca în acte să fie trecut un preț sau ca din documente să nu rezulte prețul plătit de către cumpărătorul de drepturi litigioase, fără vreo mențiune legată de eventuala declarare a unui preț fictiv. Proiectul stabilește că, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, se acordă un număr de puncte (cu care pot fi cumpărate imobile sau care pot fi transformate în numerar – n.r.) egal cu suma dintre prețul plătit fostului proprietar pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului. Dacă din documentele depuse la dosarul de restituire nu rezultă prețul plătit fostului proprietar, punctele vor reprezenta echivalentul a 15% din valoarea imobilului.
Consiliul Legislativ a avertizat însă Guvernul că această normă constituie o problemă „deosebită”, deoarece nu ia în considerare posibilitatea ca prețul plătit fostului proprietar să fie mai mare decât valoarea imobilului.
Consiliul arată că „este de așteptat” ca, pe viitor, în asemenea cazuri, în acte să fie declarat un preț cu mult mai mare decât valoarea imobilului, cu toate că, în realitate, ar urma să fie plătit un preț mai mic decât respectiva valoare.
„Astfel, se va ajunge la situația ca cei care au cumpărat drepturi litigioase privind un imobil să obțină compensări mai mari decât valoarea imobilului respectiv”, este avertismentul asupra căruia Guvernul este atenționat în mod distinct în document. Consiliul Legislativ a recomandat revederea acestei norme, dar proiectul depus de Guvern în Parlament nu include o modificare în acest sens.
Când va fi vârful de plată
Guvernul a calculat că va achita în acest an pentru imobile naționalizate doar 600.000 lei și că în următorii trei ani va scoate din buget câte 501 milioane lei pentru acte deja rezolvate, pentru 2017, an din care punctele pot fi convertite în bani, fiind așteptat un vârf de plată de 3 miliarde lei.
Potrivit mediafax suma aferentă anului 2017 a fost calculată având în vedere cazul ipotetic în care, pentru 50% din totalul de circa 36 miliarde de lei (echivalentul a 8 miliarde de euro) care mai trebuie achitate de stat ca despăgubiri pentru imobile naționalizate de regimul comunist, persoanele îndreptățite optează pentru plata în numerar.
Proiectul de lege privind despăgubirile pentru imobile naționalizate, pentru care Guvernul își va angaja răspunderea, stabilește că foștii proprietari ai caselor naționalizate care nu pot fi despăgubiți în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziționa prin licitație alte imobile sau le vor preschimba în bani, dar după 2017, în limita a 14% pe an din suma punctelor.
Ultima tranșă va reprezenta 16% din numărul punctelor acordate, astfel încât suma totală să poată fi achitată într-un interval de șapte ani, calculat din 2017.
Foștii proprietari de imobile naționalizate ale căror dosare au fost deja soluționate vor primi despăgubiri în numerar în termen de cinci ani, începând cu ianuarie 2014, în tranșe anuale egale al căror cuantum nu poate fi sub 5.000 lei.
În aceste condiții, calculele Guvernului sunt că, în intervalul 2014-2016 inclusiv, din buget vor fi scoase 501,1 milioane de lei anual, luând în considerare faptul că suma aferentă despăgubirilor deja stabilite, care trebuie achitate eșalonat în cinci ani începând cu 2014, se ridică la 2,5 miliarde de lei.
Plăți mai mari sunt așteptate începând cu 2017, an pentru care a fost deja calculat un efort bugetar de 3,02 miliarde de lei.
Guvernul a luat în calcul atât numărul total al cererilor formulate pentru restituirea proprietăților, procentul de cereri soluționate până în prezent, cuantumul sumelor stabilite prin titlurile de despăgubire, suma medie acordată cu titlu de despăgubire, exceptând osarele în care sumele acordate au fost semnificativ mai mari sau mai mici, cât și fluctuațiile prețurilor la imobile pe piață.