Mai multe tezaure din dosarul celor cinci monede dacice recuperate recent de autoritățile române sunt căutate, în continuare, prin Interpol, informează Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ).
Potrivit sursei citate, sunt urmărite astfel în continuare, prin Interpol, un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 31 piese, un tezaur de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 700 piese, cinci scuturi regale din fier, două table din bronz cuprinzând legile orașului roman Troesmis (Dobrogea), 11 brățări spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitații dacice) etc.
Procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au recuperat, prin cerere de asistență judiciară internațională din Munchen, un lot de cinci monede dacice din aur de tip Koson, precum și 14 piese de podoabă dacice, din argint, reprezentând părți din tezaurele sustrase de o asociație infracțională din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, exportate ilegal și puse în urmărire prin Interpol. Tezaurele au format obiectul unor operațiuni de spălare și valorificare pe piața internațională a antichităților, fiind identificate și indisponibilizate la o casă de licitații din Germania, la solicitarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Lotul monetar a fost predat reprezentantului Ministerului Culturii, la Consulatul General al României din Munchen, urmând a fi depus în custodia Muzeului Național de Istorie a României din București, precizează PICCJ.
Conform experților, cele cinci monede dacice, din aur, recuperate recent din Germania, sunt stateri emiși de regele Koson (cca 44-29 a. C.). Dintre acestea, două aparțin variantei cu monogramă pe revers, iar celelalte trei fac parte din varianta fără monogramă. Ele au fost bătute în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia în jurul anilor 44-29 î.Hr. Fragmentul de tezaur de 14 podoabe dacice de argint, databile în secolul I a.C., conține o brățară simplă, decorată cu capete stilizate de șerpi, pandantive, cercei și verigi cu capetele răsucite.
Operațiunea de recuperare, desfășurată în conformitate cu Convenția privind asistența judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene, din 29 mai 2000 și Directiva 93/7/CEE a Consiliului din 15 martie 1993, privind restituirea bunurilor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru, reprezintă o premieră, fiind prima operațiune de repatriere de la o importantă casă de licitații din Germania, a unor piese aparținând Patrimoniului Cultural al României.
Urmărirea penală în acest caz este efectuată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și organele poliției judiciare din Direcția de Investigații Criminale a Poliției Române și inspectoratele de poliție ale județelor Alba și Hunedoara.