CEDO a dat, marți, o nouă decizie de condamnare a României pentru nesoluționarea dosarului Revoluției într-un termen rezonabil, la o plângere formulată în 2008 de Carmen Doroteia Alexandrescu, Ion Băroiu, Iosif Bălaș-Salcoci, Ștefan Boran, Marin Dincă, Laura Veronica Stoica, sculptorul Vladimir Ciobanu, care a amplasat la Universitate plăcile de piatră cu numele eroilor-martiri de la Revoluție, și Cristian Pațurcă, autorul „Imnului golanilor”, decedat în 2011.
CEDO arată că, între 21 și 23 decembrie 1989, petenții au luat parte la demonstrațiile de la București care au dus la căderea regimului comunist.
În 1990, când procurorii militari au deschis o anchetă privind reprimarea violentă a demonstrațiilor, petenții au fost audiați ca martori și s-au constituit parte civilă în dosarul care, în 2008, tot nu era soluționat.
Reclamanții au fost și victime ale Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990, care constituie subiectul unui alt dosar penal deschis tot în 1990.
Cei șapte reclamanți au invocat în fața CEDO încălcarea articolului 6 din Convenția europeană a drepturilor omului – dreptul la un proces echitabil într-un termen rezonabil – în legătură cu durata anchetei în cazul evenimentelor din decembrie 1989.
Curtea a constatat că a fost încălcat respectivul articol și a dispus ca reclamanții să primească fiecare câte 2.400 de euro cu titlul de prejudiciu moral.
Pe 23 octombrie 2015, procurorii militari din Parchetul instanței supreme au clasat dosarul Revoluției din decembrie 1989, în care au fost făcute cercetări privind moartea a 709 oameni și rănirea a 2.198, dintre care 1.855 au fost împușcați și 924 de reținuți.
În absența unor decizii de condamnare și acordare de despăgubiri , foști revoluționari sau urmași ai acestora s-au plâns la CEDO, care a dat, de-a lungul timpului, mai multe decizii de condamnare a României, obligată să plătească despăgubiri de peste 1 milion de euro.
În 27 ianuarie 2015, România a fost condamnată la CEDO să plătească 832.500 de euro către 81 de persoane, victime sau titulari de drepturi ai victimelor represiunii armate a manifestațiilor contra regimului comunist din decembrie 1989.
Tot anul acesta, în aprilie, CEDO a hotărât ca statul român să plătească 15.000 de euro văduvei unui bărbat omorât în timpul Revoluției, la București, în casă, de un glonț care a trecut prin fereastră.
În mai, CEDO a decis despăgubirea cu 60.000 de euro a patru ucraineni care au căzut victime zvonurilor din timpul Revoluției privind venirea teroriștilor să reinstaureze regimul comunist, o femeie pierzându-și viața împușcată de soldați români.
În 5 noiembrie 2014, CEDO a obligat statul român să plătească 45.900 de euro unui număr de 34 de foști revoluționari, pentru nerespectarea dreptului la un proces echitabil.
În martie 2013, CEDO a decis ca Guvernul român să acorde despăgubiri de aproximativ 350.000 de euro pentru 72 de victime ale Revoluției de la Timișoara din decembrie 1989.
În mai 2011, CEDO a hotărât, în procesul intentat de Asociația „21 Decembrie” și alte persoane, pentru încălcarea dreptului la viață și la respectarea vieții private, legat de ancheta în „dosarul Revoluției”, ca statul român să acorde despăgubiri de 15.000 de euro către Nicolae și Elena Vlase, precum și de 6.000 de euro președintelui asociației, Teodor Mărieș.
În martie 2011, alți cinci români au câștigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului procesul deschis statului român în care reclamau ineficiența autorităților în investigarea reprimării violente a demonstrațiilor anticomuniste de la Cluj, din 1989, ancheta prelungindu-se pe o perioadă de 12 ani. CEDO a decis ca Guvernul de la București să-i despăgubească pe cei cinci cu peste 52.000 de euro.
Anterior, în 20 octombrie 2009, CEDO a condamnat statul român la plata a 25.000 de euro despăgubiri către familia maiorului de Miliție Aurel Agache, care a fost ucis în decembrie 1989, de manifestanții împotriva regimului condus de Nicolae Ceaușescu.
În 8 decembrie 2009, CEDO a dispus despăgubirea timișorenilor Horia Teodor Șandru, Ștefan Răducan, Silvia Benea și Daniela Grama cu câte 5.000 de euro, după ce aceștia au reclamat încălcarea dreptului la un proces echitabil într-un termen rezonabil.