Mâine se susțin pledoariile finale în procesul celor ce i-au înlesnit lui Omar Hayssam fuga din România

Acuzarea și apărarea vor susține, luni, pledoariile finale la Curtea de Apel Oradea, în procesul celor ce i-au înlesnit în iunie 2006 fuga din România a sirianului Omar Hayssam, acuzat de implicare în răpirea a trei reporteri români la Bagdad.

La sfârșitul lunii noiembrie 2007, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) i-au trimis în judecată pe Mustafa Tartoussi, Mukhles și Mahmoud Omar, pentru înlesnire a ieșirii din țară a unei persoane despre care se cunoștea că este cercetată pentru fapte de terorism, Omar Hayssam, respectiv pentru trecere frauduloasă a frontierei de stat.

Anchetatorii au stabilit că, în perioada 23-30 iunie 2006, Mustafa Tartoussi ar fi planificat și înlesnit, împreună cu Omar Mahmoud și Omar Mukhles, ieșirea frauduloasă din România a lui Omar Hayssam, deși cunoștea faptul că acesta a fost trimis în judecată pentru acte de terorism prin organizarea și finanțarea operațiunii de răpire a trei jurnaliști români în Irak.

NEWS ALERT O pensionară din Cluj a fost prinsă cu 1.700 de kilograme de petarde. Cum s-a dat femeia de gol

10:51

FLASH NEWS Statele Unite bombardează Siria, după atacul în care au fost uciși doi soldați americani. „Nu este începutul războiului, ci o declarație de răzbunare”

10:51

Cercetările făcute în faza de urmărire penală au relevat faptul că plecarea din țară a lui Omar Hayssam s-a realizat pe cale maritimă, cu ajutorul inculpaților Mustafa Tartoussi, Mukhles Omar și Mahmoud Omar, aport justificat de „considerente de ordin material – în primul caz – și de ordin familial – în cel de-al doilea caz”.

În 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut decizia de condamnare, în lipsă, la 20 de ani de închisoare a omului de afaceri Omar Hayssam.

Sirianul Hayssam este urmărit general național și internațional în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel București.

Hayssam a fost operat de cancer de colon, iar la ședința de judecată în urma căreia s-a dispus eliberarea sirianului din motive medicale procurorul a depus concluzii de admitere a cererii acuzatului, iar Curtea de Apel București a admis solicitarea.

La 26 aprilie 2006, Hayssam fost eliberat din arest, iar în 30 iunie a fugit din România la bordul unei nave. Șefii serviciilor de informații și procurorul general al României și-au dat demisia din cauza scandalului mediatic generat de fuga lui Hayssam.

Președintele Traian Băsescu declara, în 9 februarie 2011, la TVR, că Omar Hayssam „este bine-merci” și nu mai are cancer. Președintele preciza că partea română știe unde se află acesta pentru că este subiect de discuție cu partea siriană. „Știm precis și unde este, și e bine-mersi, sănătos, nu are nici urme de cancer, nu mai e plin de metastaze, cum era când l-a operat unul din medicii faimoși ai patriei”, spunea atunci Băsescu.

În 5 mai 2009, Ministerul Justiției a transmis autorităților competente siriene, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, cererea de comisie rogatorie formulată de Curtea de Apel București în dosarul nr. 8263 /2/2007, adică dosarul în care armatorul Mustafa Tartoussi și alte persoane sunt judecate pentru fuga sirianului din România. Cauza a fost strămutată la Curtea de Apel Oradea.

Procedura de extrădare între România și Republica Arabă Siriană este reglementată, în prezent, de Convenția între Republica Socialistă România și Republica Arabă Siriană privind asistența juridică în materie civilă, familială și penală Ratificată prin Decretul 70/1979, publicat în Buletinul Oficial nr 19 din 5 martie 1979.

Potrivit acestui tratat bilateral, părțile contractante se angajează să-și predea reciproc, potrivit regulilor și condițiilor prevăzute în prezenta convenție, în vederea urmăririi penale, judecării sau executării pedepsei, persoanele care se găsesc pe teritoriul uneia din cele două părți contractante. Decizia în sensul extrădării sau nu a unei persoane din Republica Araba Siriana în România este luata exclusiv de autoritățile siriene după primirea cererii de extrădare.

Potrivit articolului 30 al tratatului în vigoare, prin excepție, nu pot fi extrădate din Republica Arabă Siriană „persoanele care la data primirii cererii de extrădare sunt cetățeni ai părții solicitate”.

În 23 martie 2011, Ion Cazacu – avocatul care îl apără pe Omar Hayssam în procesul în care acesta este acuzat de înșelarea mai multor firme de leasing cu capete-tractor Volvo, pe care le-a exportat cu acte false în Siria și Egipt – afirma, la Curtea de Apel București, că a depus la instanță un document provenit, la cererea familiei sirianului, de la Procuratura generală din Siria, prin care se atestă „negru pe alb” faptul că Omar Khaled Hayssam execută o pedeapsă de patru ani într-o închisoare din Republica Siriană.

În 9 ianuarie 2012, Omar Hayssam a fost eliberat din arest, de către autoritățile siriene, care au informat că pedeapsa dată acestuia în 2008, de patru ani de închisoare pentru infracțiuni la legea siguranței statului, a fost executată.

În 10 ianuarie 2012, avocatul care l-a apărat pe Omar Hayssam, Ion Cazacu, afirma că există un document oficial de la Procuratura generală a Siriei, transmis tatălui sirianului, în care se arată că există o deciziei de executare a patru ani de închisoare, începând cu 9 ianuarie 2008. Potrivit avocatului, prin deducție, în 9 ianuarie 2012 pedeapsa a fost considerată executată.

Dosarul privind fuga din România a lui Omar Hayssam se judecă la Curtea de Apel Oradea după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a admis, în mai 2009, cererea de mutare a cauzei de la Curtea de Apel București.

În 17 octombrie 2011, procesul celor care i-au înlesnit fuga lui Omar Hayssam din țară a intrat în dezbatere, după ce judecătorul a anunțat că nu va acorda un nou termen pentru localizarea și înștiințarea sirianului despre cauză.

În 17 iulie 2012, avocații fraților Omar Hayssam, Mukhles și Mahmoud și cel al omului de afaceri Tartousi Mustafa au fost anunțați de judecătorul Curții din Oradea ca până la următorul termen al procesului, stabilit pentru 24 septembrie, să-și formuleze concluziile și pledoariile finale.