Managerul SABI, Alis Grasu, audiată ca martor în dosarul accidentului aviatic din Apuseni

Alis Grasu a spus, la ieșirea de la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, că a fost întrebată de anchetatori în legătură cu modul în care Serviciul de Ambulanță București – Ilfov își desfășoară activitatea.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că managerul Serviciului de Ambulanță București – Ilfov, Alis Grasu, a fost chemată de procurorii militari pentru a da o declarație în calitate de martor în dosarul privind accidentul aviatic din Munții Apuseni.

Pilotul Adrian Iovan și studenta Aurelia Ion și-au pierdut viața în accidentul aviatic produs în 20 ianuarie, în Munții Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la granița dintre județele Cluj și Alba. În accident au fost răniți copilotul Răzvan Petrescu și medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul „Sfânta Maria” și Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuș, județul Bihor.

Echipa medicală din avion mergea de la București la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.

Epava avionului și victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore și la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, polițiști, salvamontiști, angajați ai Parcului Național Munții Apuseni și localnici.

Cercetările în dosarul accidentului din Apuseni sunt făcute de procurorii militari din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, după ce Parchetul Curții de Apel Alba Iulia și-a declinat competența, în 4 februarie, din cauză că trebuie audiate persoane din instituții centrale ale statului cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență.

Procurorul general al Parchetului Curții de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, declara atunci că în cazul accidentului aviatic din Apuseni există „suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au făcut parte din celulele de criză, persoane care au calitatea de ministru”.

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au făcut cercetarea locului producerii accidentului și au ridicat mijloace materiale de probă. De asemenea, au fost audiate persoanele rănite în accident, medici de urgență, personalul ISU, al Jandarmeriei, personalul silvic, localnicii, pădurarii care au participat la căutări.

În 11 februarie, procurorii Secției Parchetelor Militare au dispus, prin ordonanță, începerea urmăririi penale pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă și neglijență în serviciu.

În 17 februarie a fost începută urmărirea penală și pentru infracțiunile de neluare și nerespectare a măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, precum și pentru încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu.

Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA) a trimis, în urma solicitării venite de la procurori, transcrierile convorbirilor purtate de personalul acestei instituții, în timpul zborului aeronavei. Pe lângă transcrierea convorbirilor, procurorii Secției Parchetelor Militare au mai cerut de la ROMATSA și documente referitoare la briefing-ul meteorologic al zborului.

De asemenea, anchetatorii au solicitat Serviciului de Telecomunicații Speciale fișele de caz referitoare la accidentul aviatic și procedura urmată de operatorii serviciului 112, de la sesizare și până la închiderea cazului, potrivit metodologiilor, procedurilor operaționale și protocoalelor în vigoare. Procurorii au solicitat STS declasificarea convorbirilor efectuate prin 112 în ziua producerii accidentului aviatic din Apuseni, precum și relații privind tehnicile de localizare a apelanților acestui serviciu.

Anchetatorii au mai solicitat, de la Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), relații privind modalitatea tehnică în care furnizorii de servicii publice de telefonie asigură preluarea apelului la serviciul de urgență 112 și facilitează localizarea acestor apeluri de către SNUAU 112.

De asemenea, procurorii au primit de la Consiliul Suprem de Apărare a Țării documentele prezentate în ședința din 2 februarie 2014 privind accidentul aviatic.

În dosar au mai fost primite, de la Școala Superioară de Aviație Civilă, înregistrările video ale aeronavei din momentele anterioare decolării.

Procurorii au cerut de la Ministerul Transporturilor raportul preliminar întocmit de inspectorii Centrului de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS).

Peste 50 de persoane, între care angajați ai Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Apărării Naționale, dar și controlori de trafic aerian, au fost audiate în perioada 20 februarie – 5 martie, la București, dar și în județele Alba, Cluj, Mureș și Bihor.

De asemenea, în perioada 10 – 21 martie au fost audiați mai mulți martori, respectiv personal al Școlii Superioare de Aviație Civilă, ofițeri de rang superior din cadrul Jandarmeriei Române și Inspectoratului General al Aviației Civile, martori și părți civile.

Părinții și sora Aurei Ion au fost, în 21 martie, la PICCJ, unde au dat declarații în anchetă, iar procurorii le-au pus la dispoziție dosarul.

Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (CIAS) arăta că un factor important care a dus la producerea accidentului din munții Apuseni a fost reprezentat de condițiile meteorologice nefavorabile din timpul zborului.