Mariana Rarinca cere CSM să facă verificări cu privire la șefa ICCJ și cei doi procurori care au anchetat-o

Sesizarea Marianei Rarinca a fost înregistrată luni, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) urmând să sesizeze Inspecție Judiciară în acest caz.

Astfel, inspectorii judiciari urmează să îi verifice pe cei trei magistrați, care, susține Rarinca, se fac vinovați de arestarea sa preventivă pe parcursul a șase luni, în contextul în care a fost achitată printr-o decizie definitivă.

„V-am semnalat din Penitenciarul Târgșor faptul că am fost arestată pentru că i-am cerut Liviei Stanciu datoria pe care o avea la mine (am demonstrat în instanță, cu acte, că Livia Stanciu a fost rău platnică nu numai față de mine, ci și față de alte instituții). Atunci v-am cerut să am parte de un proces corect și nimic altceva. Dupa șase luni de stat în arest preventiv, până la urmă s-au gasit doi judecători corecți, și m-au achitat. S-ar părea ca acest lucru nu vă este pe plac și în loc să cercetați abuzurile făcute în cazul meu de președinta ICCJ Doina Livia Stanciu și de cei doi procuri Iulian Pancescu și Carmen Damian, conduși de Laura Codruța Kovesi, dumneavoastră cercetați judecătorii care m-au achitat”, se arată în sesizarea transmisă de Rarinca.

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a cerut anularea deciziei de achitare în cazul Marianei Rarinca, femeia judecată pentru că ar șantajat-o pe președinta ICCJ, Livia Stanciu, procurorii motivând că judecătoarea Risantea Găgescu, care a făcut parte din completul de judecată, a fost în incompatibilitate. Acestă cerere urmează să fie analizată de Curtea de Apel București, în 24 iunie.

Un complet de la Curtea de Apel București, format din judecătorii Risantea Găgescu și Damian Dolache, a decis definitiv, la sfârșitul lunii mai, achitarea Marianei Rarinca. Femeia, care fusese trimisă în judecată de procurorii DNA pe 1 iulie 2014, sub acuzația că ar fi șantajat-o pe Livia Stanciu, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost arestată preventiv timp de șase luni, pe durata anchetei și a procesului.

Procurorii DNA au formulat o contestație în anulare a deciziei, motivând această cale extraordinară de atac cu incompatibilitatea în care s-ar fi aflat judecătoarea Risantea Găgescu.

Judecătoarea Risantea Găgescu a candidat anul trecut pentru un post de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, dar a fost respinsă de o comisie din care făcea parte și șefa ICCJ, Livia Stanciu. În cadrul interviului, cele două judecătoare ar fi avut un schimb dur de opinii juridice, după ce Risantea Găgescu ar fi afirmat că nu se obosește să facă cercetare judecătorească și să administreze probe și mai bine achită un inculpat dacă nu este sută la sută sigură de vinovăția lui.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a sesizat, în 27 mai, Inspecția Judiciară pentru a fi făcute verificări privind posibila încălcare a independenței justiției prin afectarea autorității puterii judecătorești și decredibilizarea sistemului judiciar, după ce președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a cerut demiterea președintelui ICCJ și a procurorului șef al DNA, Codruța Kovesi.

„Sesizarea Inspecției Judiciare vizează, în special, intervențiile instituționale și publice ale reprezentanților puterii legislative, liderilor politici și formatorilor de opinie, ale căror declarații depășesc limitele rezonabile ale discursului public, cu potențial de intimidare și decredibilizare a justiției, ca putere a statului. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii, în conformitate cu dispozițiile art. 97 din Legea nr. 303/2004, va sesiza Inspecția Judiciară în vederea dispunerii de verificări privind activitatea și conduita procurorilor și judecătorilor implicați în soluționarea cauzei”, a arătat CSM într-un comunicat de presă.

Reprezentenții CSM reclamă și faptul că se sugerează că în instrumentarea dosarului a existat o complicitate între președintelui ICCJ și procurorul șef al DNA. Acest lucru „tinde să explice și să motiveze într-o logică periculoasă și globalizatoare situații și contexte privitoare la actul de justiție din agenda actuală a puterii legislative și a unor reprezentanți de vârf ai vieții politice românești”.

Călin Popescu Tăriceanu a cerut demiterea magistraților Livia Stanciu și Laura Kovesi având în vedere că femeia acuzată de șantajarea șefei ICCJ a fost achitată.

„Doamna Rarinca, un cetățean fără influență sau legături politice, a fost arestată pe nedrept, și cu sfidarea oricăror garanții constituționale, de către Direcția Națională Anticorupție, condusă de Codruța Kovesi, în urma unui denunț calomnios făcut de președintele ICCJ, Livia Stanciu. Într-o asemenea situație, în care drepturile și libertățile fundamentale ale unui cetățean obișnuit au fost încălcate de către doi înalți magistrați, în mod deliberat și cu rea credință, vă cerem, Domnule Președinte, să folosiți atât instrumentele constituționale și legale de care dispuneți, cât și autoritatea morală inerentă instituției Președintelui României pentru a le înlătura, prin demitere ori prin demisie, din funcțiile pe care le ocupă în mod nedemn pe doamnele Livia Stanciu și Laura – Codruta Kovesi”, se arată în scrisoarea semnată de senatorii PLR Călin Popescu-Tăriceanu, Daniel Barbu, Petru Ehegartner, Ioan Ghișe și Nicolae Nasta.

Senatorii i-au mai cerut, în documentul citat, președintelui Iohannis să utilizeze poziția pe care o are în CSM pentru a solicita o anchetă disciplinară pe numele celor doi magistrați, pentru a determina dacă aceștia îndeplinesc condițiile profesionale și morale pentru a active în magistratură.

În 28 mai, Klaus Iohannis i-a răspuns lui Călin Popescu Tăriceanu în privința solicitării de înlăturare a celor doi magistrați prin demisie.

„Consider că demisia dintr-o funcție de conducere reprezintă un act unilateral de voință, care nu poate fi determinat sau influențat de nicio autoritate publică, deci nici de către Președintele României”, afirmă președintele.

Președintele ICCJ, Livia Stanciu, a declarat, tot în 28 mai, că nu există niciun motiv pentru a-și da demisia, în contextul în care președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, i-a transmis o scrisoare președintelui Klaus Iohannis în care i-a cerut să o „înlăture” de la conducerea instanței supreme.

„Nu există niciun motiv pentru a-mi da demisia. Ați văzut că s-a făcut de către CSM o solicitare către Inspecția Judiciară. Inspecția Judiciară urmează să verifice (…) dacă prin afirmațiile care au fost făcute, fie de Călin Popescu-Tăriceanu sau prin conținutul celor susținute în acea scrisoare, s-a adus sau nu s-a adus atingere independeței sistemului judiciar”, a spus Livia Stanciu.

Dosarul în care Mariana Rarinca a fost acuzată că a șantajat-o pe Livia Stanciu, de la care a cerut 20.000 de euro pentru a nu face publice informații presupus compromițătoare, a fost trimis Tribunalului București în 1 iulie 2014.

Tribunalul București a condamnat-o pe Mariana Rarinca la trei ani de închisoare cu suspendare, dar la apelul judecat la Curtea de Apel București, completul de judecată a dispus, în 21 mai, achitarea acesteia, decizia fiind definitivă.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada august/septembrie 2013 – 3 iunie 2014, Mariana Rarinca a amenințat-o pe președinta ICCJ cu darea în vileag a unor fapte imaginare, compromițătoare pentru aceasta și pentru soțul acesteia. Mariana Rarinca i-ar fi cerut Liviei Stanciu 20.000 de euro drept compensație pentru „datorii” care ar fi fost plătite de aceasta în numele soțului președintei ICCJ.

„În perioada aprilie 2014 – 3 iunie 2014, persoana vătămată a primit amenințări prin intermediul unei convorbiri telefonice și prin mesaje tip SMS. Inculpata a amenințat-o pe persoana vătămată cu divulgarea către presă (un post important de televiziune) a unor date compromițătoare despre persoana vătămată și familia acesteia. În schimbul nedivulgării a acestor informații compromițătoare, inculpata Rarinca Mariana i-a pretins persoanei vătămate o sumă de bani”, precizau procurorii în rechizitoriu.