Mariana Rarinca, condamnată definitiv la 3 ani cu suspendare pentru șantajarea Liviei Stanciu

Judecătorii Curții de Apel București au rejudecat apelul în acest caz, în urma contestației DNA la o decizie anterioară de achitare.

Instanța a respins apelurile formulate de Mariana Rarinca și de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, la decizia Tribunalului București, care a condamnat-o pe Rarinca la trei ani de închisoare cu suspendare pentru șantajarea șefei ICCJ.

Decizia dată de magistrații Dorin Matei și Anamaria Trancă este definitivă.

Joi, la rejudecarea apelului, procurorul DNA a cerut majorarea pedepsei dispusă de Tribunal, solicitare contestată de către avocat.

Dosarul în care Mariana Rarinca este acuzată de șantajarea președintelui instanței supreme, Livia Stanciu, a fost rejudecat de Curtea de Apel București după ce instanța a admis, în 17 august, contestația DNA la decizia anterioară de achitare. Completul care a admis contestația DNA a fost format din judecătorii Dorin Matei și Anamaria Trancă, cei care au și rejudecat apelul.

Mariana Rarinca spunea, în 21 august, că a depus o plângere la Parchet împotriva judecătorilor de caz, Dorin Matei și Anamaria Trancă, și că îi este teamă că va fi condamnată, pentru că „acest complet în ideea asta a sustras competența completului legal învestit”, tocmai pentru a o condamna.

Judecătoarea Livia Stanciu a susținut, în iunie anul trecut, că a fost șantajată de Mariana Rarinca, care i-ar fi cerut 20.000 de euro, pentru a nu divulga presei date presupus compromițătoare despre ea și familia acesteia.

Rarinca a fost arestată preventiv în perioada 10 iunie – 18 decembrie 2014 și trimisă în judecată în 1 iulie 2014. Ea a fost achitată, în 21 mai, de Curtea de Apel București, decizia fiind definitivă. La judecarea în fond a dosarului, Tribunalul București a condamnat-o pe Rarinca la trei ani de închisoare cu suspendare.

Direcția Națională Anticorupție a cerut anularea deciziei de achitare, procurorii motivând că judecătoarea Risantea Găgescu, care a făcut parte din completul de judecată, a fost în incompatibilitate.

Judecătorii Risantea Găgescu și Damian Dolache au fost în completul de la Curtea de Apel București care a decis definitiv, în 21 mai, achitarea Marianei Rarinca.

Dezbaterile în cazul Marianei Rarinca, proces rejudecat la Curtea de Apel București, s-au desfășurat joi timp de aproape 11 ore. Instanța a rămas în pronunțare și a anunțat, joi seară, că va lua o decizie vineri.

Procurorul DNA prezent la ședință a cerut condamnarea Marianei Rarinca la o pedeapsă mai aspră decât cea de trei ani de închisoare cu suspendare pe care a primit-o în primă instanță, la Tribunalul București.

Procurorul anticorupție a subliniat că Mariana Rarinca, fosta secretară a soțului decedat al Liviei Stanciu, ar fi amenințat-o pe președinta instanței supreme, fapt care ar reieși din mesajele pe care aceasta le-a trimis și pe care și le-a asumat parțial când a fost audiată joi.

De asemenea, procurorul a susținut că nu există nicio dovadă că Livia Stanciu avea o datorie la Mariana Rarinca.

„Inculpata nu a cerut la niciun moment achitarea în cauză. Pe parcursul procesului ea a recunoscut și regretat faptele. (…) Inculpata a fost scoasă de sub urmărire penală în 2009 de Parchetul Judecătoriei Galați pentru fals la Legea contabilității și amendată cu 200 de lei. Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați cercetează o disjungere din actualul dosar pentru fals în înscrisuri și practicarea fără drept a uneii profesii”, a mai spus procurorul DNA.

Conform magistratului, la perchezițiile făcute la locuința Marianei Rarinca au fost găsite chitanțe și contracte de asistență datând după decesul avocatului Andrei Stanciu, soțul Liviei Stanciu.

Procurorul a mai arătat că Rarinca a dorit încheierea unui acord de vinovăție în cazul de șantaj, dar acest lucru nu a fost posibil din cauza limitelor mari de pedeapsă pentru fapta de șantaj.

Și avocatul Marianei Rarinca a arătat că clienta sa și-a recunoscut și regretat fapta, chiar dacă i-a fost refuzată încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției.

El a mai spus că probele anchetatorilor nu dovedesc concret că Rarinca a cerut 20.000 de euro și că nu se justifică o pedeapsă cu executare pentru clienta sa. Totodată, el a subliniat că Mariana Rarinca a cerut doar plata datoriei pe care Livia Stanciu o avea la ea.

În ultimul cuvânt, Livia Stanciu a ținut o pledoarie de peste două ore, în care a dezvoltat pe larg teoria de drept privind fapta de șantaj, a susținut că fapta există în cazul său și că, potrivit normelor penale în vigoare, se impune condamnarea Marianei Rarinca.

Mariana Rarinca le-a prezentat la rândul său pe larg judecătorilor, în ultimul cuvânt, relația pe care a avut-o cu familia Stanciu din 2001, arătând că s-a ocupat de toate chestiunile curente privind apartamentul familiei și cabinetul de avocatură al lui Andrei Stanciu din Galați.

Ea a mai spus că a fost foarte apropiată de cei doi soți și că ajunsese și să îi sugereze șefului ei ce haine să îi mai ofere cadou soției.

Rarinca a conchis că nu a făcut decât să ceară banii pe care șefa instanței supreme îi datora și a admis că, din cauza problemelor familiale și a supărărilor, a pus problema într-un mod necorespunzător pe care îl regretă la acest moment.

La începutul ședinței de judecată, Mariana Rarinca a solicitat recuzarea completului format din judecătorii Dorin Matei și Anamaria Trancă, același care a admis și contestația DNA la decizia Curții de Apel București de achitare și a decis rejudecarea apelului, după ce magistrații i-au respins o excepție de neconstituționalitate ridicată la termenul de joi.

După o scurtă deliberare, judecătorul Dorin Matei a arătat că respingerea unor excepții de neconstituționalitate nu reprezintă motiv de recuzare și completul i-a respins Marianei Rarinca și această solicitare.

Totodată, Rarinca a fost audiată la termenul de joi de magistrații Curții de Apel București, ea negând că ar fi șantajat-o pe șefa instanței supreme și că i-ar fi cerut 20.000 de euro și susținând că i-a cerut acesteia doar plata unei datorii.

„I-am solicitat doamnei Stanciu datoria: 1.600 de euro, 2.000 de lei și 1.800 de lei, contraserviciile făcute doamnei Stanciu. După moartea soțului, doamna Stanciu mi-a cerut să mă ocup de plata utilităților de la apartament”, a declarat Mariana Rarinca, joi, în fața judecătorilor.

Rarinca a mai spus în fața magistraților că nu a amenințat-o pe șefa instanței supreme că va merge la un post de televiziune dacă nu îi dă 20.000 de euro.

„Am spus că voi face cunoscut că este datoare la mine. Eram supărată. (…) Nu m-am dus la instanță pentru recuperarea datoriei deoarece nu credeam că voi câștiga. Eram destul de supărată la timpul ăla. Banii doream să-mi fie trimiși prin poștă cu mi-a mai trimis și altă dată. Nu aș fi divulgat presei nimic”, a mai spus Mariana Rarinca, la Curtea de Apel București.

Aceasta a mai precizat că cei 1.600 de euro reprezintă restanțele salariale pe opt luni pe care trebuia să i le achite soțul Liviei Stanciu. Rarinca a menționat că trebuia să primească câte 200 de euro pe lună salariu și 200 de lei pentru plata utilităților la cabinetul de avocatură al soțului șefei instanței supreme.

„Suma de 1.600 de euro era suma pe care se angajase să o plătească când am ajuns la Galați. Însă nu a mai plătit-o. (…) După decesul soțului, cu persoana vătămată m-am înțeles să mă ocup în continuare de probleme de facturi de la cabinet, dar și de la apartament și aici m-am înțeles la 200 de lei lunar”, a mai spus Rarinca.

Aceasta le-a mai spus judecătorilor că în 2013 șefa instanței supreme a schimbat yala de la cabinetul de avocatură și atunci ar fi realizat că nu își va mai primi datoria.

La rândul ei, Livia Stanciu, audiată tot joi, a spus că Rarinca a susținut că a plătit facturile la utilități timp de un an, la capătul căruia ea a constatat că plățile respective nu fuseseră făcute.

„După schimbarea yalei la cabinet am avut o discuție destul de dură cu inculpata, în care am întrebat-o cum e posibil ca un an de zile ea să susțină că a efectuat acele plăți, iar după un an să constat că plățile nu au fost efectuate. Nu-mi dau seama dacă prin vorbele mele nu i-am «sugerat» inculpatei să procedeze în modalitatea în care a acționat. I-am spus: «Doamnă, știți foarte bine, sunt președintele instanței supreme. Orice jurnalist care s-ar fi interesat de plățile efectuate, eu aș fi răspuns că sunt făcute, bazându-mă pe afirmațiile dumneavoastră, dar în realitate ar fi conastatat contrariul»”, a declarat în fața magistraților președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Stanciu a mai spus că Rarinca i-ar fi răspuns atunci că nu a făcut acele plăți pentru că a avut probleme în familie și a avut nevoie de bani.

„I-am replicat că dacă lucrurile au stat așa de ce nu mi-a spus în martie 2012…Totdeauna a găsit înțelegere la noi. La finalul acelei discuții, vocea mieroasă și blândă a inculpatei, așa cum o cunoșteam, s-a transformat. Mi-a spus că sunt datorii multe la cabinet și că eu aș fi datoare. Că sunt contracte multe neonorate. După ce i-am spus că am schimbat yala, am avut impresia că discut cu un alt om. I-am spus că poate uita de familia Stanciu”, a mai afirmat judecătoarea Livia Stanciu.

Șefa instanței supreme a mai spus că, în 2014, cumnatul ei, Radu Stanciu, i-a spus că ar fi fost sunat de Mariana Rarinca, iar aceasta i-ar fi spus că directorul postului Antena 3, Mihai Gâdea, ar fi mers la ea acasă pentru a-i oferi „sume fabuloase” în schimbul unor „detalii picante” din viața soților Stanciu. În acea convorbire telefonică, Rarinca i-ar fi spus fratelui fostului ei șef că se mulțumește cu „suma infimă de 20.000 de euro”, pe care oricum Livia Stanciu i-ar fi datorat-o, a mai susținut Livia Stanciu.

Ea a mai spus că a acceptat o întâlnire ulterioară cu Rarinca, luând în considerare problemele familiale invocate de aceasta și faptul că și-a cerut scuze pentru atitudinea ei.

„Mi-a spus că a fost împinsă la acest gen de atitudine de postul TV Antena 3. Mi-a spus că e într-o mare nevoie financiară, ocazionată de operația nereușită la picior a nepoatei sale. I-am oferit atunci 8 milioane de lei, dintre care două milioane pentru transport. (…) Consider că a fost un om total nerecunoscător față de conduita soțului meu și față de conduita mea de înțelegere față de situația familiei sale. Niciodată nu a existat vreo discuție pe care să o aud și în care sa fie vorba să îi plătesc doua sute de lei lunar. De ce să îi plătesc? Când am apelat la ea pentru plata utilităților i-am remis banii pentru plată, plus bani pentru efortul făcut”, a mai spus Livia Stanciu.

Directorul Antena 3, Mihai Gâdea, a transmis, joi seară, un comunicat de presă în care precizează că nu a fost acasă la familia Rarinca și nu a pretins, oferit sau intermediat vreun avantaj financiar sau de altă natură Marianei Rarinca.

„Dacă, prin absurd, ar fi adevărat ce susține doamna Stanciu, eu, Mihai Gâdea, mă retrag din viața publică. Dacă nu este adevărat, doamna Livia Stanciu ce consecințe își asumă?”, mai spune Gâdea.

Dosarul în care Mariana Rarinca este acuzată de șantajarea președintelui instanței supreme, Livia Stanciu, este rejudecat de Curtea de Apel București după ce instanța a admis, în 17 august, contestația DNA la decizia anterioară de achitare.

Completul care a admis contestația DNA a fost format din judecătorii Dorin Matei și Anamaria Trancă.

Mariana Rarinca a declarat, în 21 august, că a depus o plângere la Parchet împotriva judecătorilor de caz, Dorin Matei și Anamaria Trancă, și că îi este teamă că va fi condamnată, pentru că „acest complet în ideea asta a sustras competența completului legal învestit”, tocmai pentru a o condamna.

Judecătoarea Livia Stanciu a susținut, în iunie anul trecut, că a fost șantajată de Mariana Rarinca, care i-ar fi cerut 20.000 de euro, pentru a nu divulga presei date presupus compromițătoare despre ea și familia acesteia.

Rarinca a fost arestată preventiv în perioada 10 iunie – 18 decembrie 2014 și trimisă în judecată în 1 iulie 2014. Ea a fost achitată, în 21 mai, de Curtea de Apel București, decizia fiind definitivă. La judecarea în fond a dosarului, Tribunalul București a condamnat-o pe Rarinca la trei ani de închisoare cu suspendare.

Direcția Națională Anticorupție a cerut anularea deciziei de achitare, procurorii motivând că judecătoarea Risantea Găgescu, care a făcut parte din completul de judecată, a fost în incompatibilitate.

Judecătorii Risantea Găgescu și Damian Dolache au fost în completul de la Curtea de Apel București care a decis definitiv, în 21 mai, achitarea Marianei Rarinca.