„Marii campioni au fost descoperiți de un antrenor, jucând pe străzi. Chiar dacă acumulezi cunoștințele necesare conducerii unei ferme, lipsește norocul de a fi descoperit”, (Alexander Degianski)
Una dintre barierele care stau în calea tinerilor din agricultură, astfel încât să devină șefi de exploatații agricole la noi în țară, este și aceea de a nu fi descoperit de un factor decident care să investească încredere în aceștia, a declarat Alexander Degianski, membru în Comitetul de Inițiativă pentru Consiliul Tineri Fermieri din România.
În plus, chiar dacă au șansa să aibă părinți care dețin afaceri de succes în sectorul agrozootehnic românesc, multora dintre urmași nu li se oferă șansa de a participa la deciziile de business.
„O mică proporție din conducătorii de ferme sunt tineri din agricultură. În viziunea mea, există două mari bariere care stau piedică tinerilor, astfel încât să acceseze conducerea fermei. Prima barieră, în cazul fermelor de familie, este aceea a schimbului de generații. Cunosc foarte mulți fermieri tineri sau copii de fermieri care au 30-35 ani și care se plâng și spun că nu au nicio decizie în mână, că nu pot face absolut nimic și, de aceea, au abandonat viața de la fermă. Personal, am avut parte de un tată înțelegător care de la vârsta de 20 de ani mi-a dat mână liberă în conducerea exploatației agricole, să iau absolut toate deciziile, bineînțeles în coordonare cu el”.
„A doua barieră stă în calea celor care nu au un business de familie, dar care doresc să lucreze și să performeze în alte ferme. Este nevoie de foarte multă muncă și disciplină, atât profesională, cât și morală, astfel încât să poți reuși. Dacă acumulezi toate cunoștințele necesare conducerii unei ferme, mai lipsește ceva vital, și anume norocul de a fi descoperit de cineva. Este la fel ca în sport, la fel ca în fotbal, la fel ca în box, la fel ca în baschet. Foarte mulți mari campioni au fost descoperiți de un antrenor, de cineva jucând pe străzi. Foarte, foarte mulți campioni au fost însă pierduți pentru că nimeni nu i-a descoperit”, a declarat Degianski în cadrul Conferinței Naționale „Inovație pentru Agricultură Performantă”.
O altă problemă identificată de tânărul manager de fermă este și aceea a instabilității legislative, aspect de care se plânge mai tot sectorul de business de la noi din țară.
Alexander Degianski (foto) dă un exemplu concret în ceea ce privește legislația privind biomasa. El spune că România este singura țară membră a Uniunii Europene (UE) unde nu există o astfel de legislație.
„Temele de impact major, pentru orice fermier, dar mai ales tânăr, sunt la început de drum în business generate de instabilitatea cadrului legislativ. Și așa pornesc greu în agricultură, se mai lovesc și de impedimente zilnice. Vă dau un exemplu personal de legi făcute peste noapte, pe genunchi, și care afectează tot modelul de business pe următoarele generații chiar. Momentan, administrez o societate care se ocupă, printre alte, de plantarea și cultivarea biomasei în județul Timiș. Am început în anul 2014 și am plantat 250 ha de biomasă – plopi și sălcii hibride, soiuri – cu scopul de a le testa. Am investit sute de mii de euro, iar când am ajuns la un consens în ceea ce privește tehnologia, a apărut Legea 186/2017 care ne interzie ce să plantăm aceste culturi. Toată Europa se bazează pe culturi energetice, regenerabile, cu emisii zero. Nu este normal să se întâmple astfel de incertitudini”.
„Suntem singura țară din UE care nu are o lege a biomasei. Nu știm nici noi de ce. Noua Politică Agricolă Comună, în special prin Pactul Ecologic European, pune tot mai mult accent pe problemele legate de mediu. Trebuie să fim parte integrantă a grupurilor de lucru de la Ministerul Agriculturii, trebuie să fim chemați la minister, astfel încât să ne spunem punctul de vedere”, s-a mai plâns fermierul bănățean.
Alexander Degianski este președinte al Consiliului Director al Forest and Biomass România SA din septembrie 2018. Compania desfășoară două activități de bază. Vorbim în primă instanță de agricultura practicată într-o fermă de lângă Timișoara, exploatație de aproximativ 5.000 ha de teren agricol, iar principalele produse obținute sunt grâul, porumbul, orzul, floarea soarelui și culturi energetice pentru biomasă.
A doua direcție este cea a exploatării forestiere. Compania gestionată de tânărul fermier deține trei păduri care însumează o suprafață totală de aproximativ 5.000 ha gestionate în mod durabil.
Alexander Degianski a fost directorul Stațiunii Didactice și Experimentale a Universității din Timișoara timp de patru ani (2013-2017).
Motivul scăderii nivelului de instruire a managerilor exploataţiilor agricole
În ultimul deceniu, numărul liceelor agricole, agromontane și veterinare a înregistrat o tendință descendentă, una chiar și de 40% în 2011, cea mai drastică scădere fiind în cazul liceelor agricole, de cu 52%.
Scăderea numărului de licee cu profil agricol s-a produs concomitent cu reducerea numărului de absolvenţi (cu peste 44% din 2001 până în 2011), în 2011 înregistrându-se un procent de 0,76% din total absolvenți de liceu la nivel național.
Privind situația din rural, la nivelul 2011, doar 1,20% din absolvenți finalizau un liceu agricol. O evoluție pozitivă a reprezentat-o numărul total de absolvenți de studii superioare cu acest profil. Acesta a crescut cu 27% față de 2005 și ajuns în 2012 la 4.397 de absolvenți, o oportunitate pentru întinerirea generațiilor de fermieri cu pregătire adecvată.
Atractivitatea scăzută a sectorului agricol și scăderea numărului absolvenţilor școlilor cu profil agricol sunt însă factori ce au contribuit la scăderea nivelului de instruire a managerilor exploataţiilor agricole.
Conferința Națională „Inovație pentru Agricultură Performantă”, organizată pe 6 februarie, la Palatul Parlamentului, de către Asociația Clubul Fermierilor Români, a reunit peste 1.200 de fermieri, alături de oficiali români și europeni cu responsabilități în dezvoltarea politicilor și strategiilor în domeniul agriculturii, experți în domeniul tehnologiilor pentru agricultură, precum și lideri din partea celor mai importante asociații ale fermierilor la nivel european și național.
Lansat în urmă cu un an, Clubul Fermierilor Români și-a propus să dezvolte inițiative care să vină în întâmpinarea nevoilor reale ale fermierilor și să devină vocea acestora la nivel european.
Sursă foto: Gândul