Marius Tucă Show | INTERVIUL INTEGRAL cu Dana Gîrbovan: Pentru ca libertatea individuală să existe și să fie garantată, e nevoie de judecători liberi

Marius Tucă: Cum vă explicați, încă o dată vă întreb, sunteți în sistem sunteți judecător…

Dana Gîrbovan: Tot prin prisma acestei ideologii, dar nu trebuie să dau eu răspunsul la aceasta pentru că spre exemplu când a fost interpelat GDS-ul de ce dă premiu sau Societatea Timișoara unei persoane care oricum ai lua-o a fost procuror la penitenciarul Aiud cu anumite atribuții specifice acelei perioade, cum se împacă cele două, statutul GDS-ului cu statutul de fost procuror comunist, în închisorile comuniste, răspunsul a fost că a rezistat în fața asaltului penalilor, al corupților, din nou a fost folosită o ideologie pentru a, și asta este culmea ironiei, pentru a justifica terorismul unei alte ideologi, pentru că și înainte de 89 tot de o ideologie vorbeam și cumva nu-și dau seama de ironia tristă a acestei situații care îi fac, până la urmă, egali pe cei dinainte cu cei de acum.

Marius Tucă: Organizația dumneavoastră are judecători, bănuiesc că stați de vorbă cu ei, că aveți întâlniri și așa mai departe.

Dana Gîrbovan: Fără îndoială.

Marius Tucă: Privesc lucrurile din perspectiva dumneavoastră bănuiesc, că de aia sunteți în aceeași organizație și aveți niște comunicate foarte dure atunci când vine vorba de „nerespectarea”, în ghilimele, a statului de drept și a independenței justiției, dar bănuiesc, pe de altă parte, că aveți și judecători cu care ați vorbit care văd lucrurile exact din perspectiva ideologiei, pentru că ați dat exemplul ăsta.

Dana Gîrbovan: Da, așa este și purtăm discuții…

Marius Tucă: Și ce e de făcut?

Dana Gîrbovan: Cred că trebuie purtate în continuare discuțiile, argumentate, fără a obosi, deși este destul de greu, dar cred că trebuie începută această educație, de aia am și spus, din școală, de la facultatea de drept, de exemplu există o materie istoria statului și a dreptului, foarte importantă, dar nu se vorbește în ea nimic despre perioada comunistă. La Institutul Național al Magistraturii nu există nici măcar o oră dedicată acestui lucru. În afară de una din foarte puținele studii, rolul justiției în perioada comunistă, justiția în slujba puterii, care se oprește însă la perioada stalinistă, nu găsești practic pe piața din România decât cu foarte mare greutate aceste studii despre trecutul comunist și unul din proiectele noastre pe viitor este să începem, să luăm legătura cu cercetătorii istorici care s-au preocupat de această perioadă și să încercăm prin conferințe și seminarii să diseminăm, să trezim interesul colegilor noștri pentru aceasta.

Marius Tucă: Vă pun o altă întrebare legată de procurori. Am văzut care au manifestat pe scări, la tribunale și așa mai departe, în țară, vă aduceți aminte. Dați-mi un răspuns, o să fiu foarte dur aici, dar nu o să vă las până nu răspundeți, de ce în cazul Augustin Lazăr, când s-a dovedit foarte clar că a refuzat eliberarea unui reținut politic în două rânduri cred n-am văzut niciun protest al procurorilor care să ceară firește, normal demisia procurorului general pentru ceea ce a făcut înainte de 89.

Dana Gîrbovan: Am văzut în schimb un comunicat al uneia din asociațiile procurorilor, ca reacție la uimirea mea exprimată pe facebook, exact ce-ați spus dumneavoastră, de ce tac procurorii, pentru că e vorba de procurorul lor general, din vârful sistemului, a fost o replică care m-a lăsat cumva fără grai prin explicațiile pe care le dădea. Că așa au fost vremurile, că a făcut ce au făcut alte 23 de milioane de oameni, adică a respectat regulile de la acea vreme. Adică nu a făcut nimic blamabil până la urmă.

Marius Tucă: Dar dumneavoastră ați mers mai departe pentru că acolo se invoca legea din acea perioadă, dar pe legea din acea perioadă tocmai asta spunea să apere drepturile omului…

Dana Gîrbovan: Vorbeam de anii 80 atunci, când procurorii aveau niște obligații foarte bine stabilite în a veghea modul în care legea este aplicată în penitenciar. România deja încerca să aibă o față umană în fața Europei și a Statelor Unite, era parte din Declarația Universală a Drepturilor Omului și Pactul privind drepturile civile și politice, adoptase un nou cod penal în preambulul căruia se explicase generos cum se încearcă repararea trecutului.

Marius Tucă: Pe principiul ăsta poate fi absolvit oricine care a făcut crime împotriva umanității pentru că așa erau legile.

Dana Gîrbovan: Tocmai de aceea există un principiu de drept internațional că nu te scuză legile interne în cazul crimelor împotriva umanității. Dar încă o dată legile de atunci, problema nu era la legi în perioada respectivă, ci la modul în care aceste legi erau de fapt aplicate, de aceea România nici nu recunoștea că ar exista deținuți politici în perioada anilor 80. Ceea ce nu înseamnă că nu existau, ca dovadă vie că o parte dintre ei sunt încă printre noi.

Marius Tucă: Ar fi trebuit să-și dea demisia totuși domnul Augustin Lazăr, măcar aș de…

Dana Gîrbovan: Ați văzut și eu am apreciat atitudinea avută de fostul procuror șef al DNA, domnul Daniel Moraru, care a fost printre puținii care a curajul să spună foarte ferm și cu demnitate că se impunea demisia.

Marius Tucă: Și țin minte că și domnia sa fusese premiat de GDS și a dat înapoi premiul, plecând de la ceea ce s-a întâmplat cu premierea…

Dana Gîrbovan: În semn de protest față de acest fapt.

Marius Tucă: Protocolul Serviciul Român de Informații – Parchetul General din 2016 este încă în vigoare. Serviciul Român de Informații și Parchetul General refuză să prezinte documentul prin care a fost denunțat protocolul semnat de Eduard Helvig și Augustin Lazăr. Parchetul a prezentat doar adresa prin care-și exprimă acordul ca protocolul să-și înceteze efectele dar nimic nu confirmă denunțarea înțelegerii declarate parțial neconstituțională de CCR. SRI pretinde că documentele de denunțare nu sunt informații de interes public.

Dana Gîrbovan: Din nou același cerc vicios. Dacă faceți o treabă, faceți-o până la capăt, dacă ați început să declasificați, și foarte bine ați făcut că era absolut necesar, protocoalele, declasificați și ce-a fost înainte lor și cea succedat protocoalelor ca să avem fiecare dintre noi dreptul la această imagine completă.

Protocolul încheiat între SRI și Parchetul de pe lângă Înalta Curte a dat o sferă foarte largă de competențe SRI, dincolo de ce avea fosta Securitate

Marius Tucă: Mi s-a părut o afirmație foarte dură a dumneavoastră și de asta o reproduc, legată de aceste protocoale, spuneți că protocolul din 2009 dintre Parchetul General și SRI a extins competențele penale ale SRI chiar dincolo de cele pe care le avea fosta Securitate. Și îmi explicați. Cum?

Dana Gîrbovan: Da, pentru că acest articol 2 din protocolul încheiat între SRI și Parchetul de pe lângă Înalta Curte a dat o sferă foarte largă de competențe SRI pentru că, pe lângă că enumera acolo infracțiuni contra siguranței statului sau care sunt asimilate acestora, erau așa numitele infracțiuni grave. Infracțiunile grave nu au o definiție nu aveau în 2009 o definiție în dreptul intern, ce înseamnă infracțiune gravă. Abia printr-o lege ulterioară, o lege specială s-a vorbit despre infracțiunile care au pedeapsă mai mare de cinci ani și intră aici o sumedenie de infracțiuni prin intermediul căruia SRI-ul se putea implica în actele de cercetare penală. Ori acest lucru Securitatea nu-l putea face pentru că era limitat la o serie de infracțiuni definite prin lege nu numite așa global infracțiuni grave. De aceea am spus că au ajuns ca prin acest protocol să extindă atribuțiile SRI-ului dincolo de ce avea securitatea și este foarte grav pentru că dacă vă uitați la legile din anii 90, 91, 92, SRI-ului i s-a interzis expres prin lege să facă acte de cercetare penală tocmai pentru că la data respectivă memoria ne era încă proaspătă și ne-am dat seama cât de mult rău a făcut oamenilor acest lucru.

Marius Tucă: Acum la 30 de ani se poate orice.

Dana Gîrbovan: Acum la 30 de ani s-a mai diluat așa memoria și am găsit motive întemeiate să-i readucem în sfera de cercetări penale. Este foarte greu pentru mine să înțeleg de ce oamenii nu văd pericolul pentru că orice… l-a văzut Curtea Constituțională din Portugalia, de exemplu, sunt studii că tot facem trimiteri la ele, raportorul pe drepturile omului din cadrul Consiliului Europei a făcut un raport în care atrăgea atenția asupra expansiunii acestor puteri ale serviciilor de informații în general, peste tot în Europa, sunt preocupări la nivelul tuturor statelor membre pentru că dacă acum avem amenințările teroriste și alte amenințări care justifică și pun presiune pe guverne să extindă atribuțiile serviciilor de informații, există o preocupare de cealaltă parte să le pună sub control. Adică bun, vă dăm noi prerogative dar cum verificăm că nu abuzați de ele. Deci se încearcă tot timpul să existe acest echilibru, există această preocupare, există această discuție, numai în România ni se pare normal, n-avem niciun fel de problemă.

Marius Tucă: Dar v-ați simțit urmărită în anii ăștia? Au fost momente în care ați simțit asta? Știu că se mai și simte, se mai și aude, se mai și simte.

Dana Gîrbovan: Nu am avut niciun fel de preocupare pentru așa ceva. Vă spun cu toată onestitatea.

Marius Tucă: Și atunci nu v-ați gândit deloc.

Dana Gîrbovan: Nu m-am gândit, mi se pare un efort inutil pentru că dacă era așa ce puteam să fac? Să stau să mă….

Marius Tucă: Să spuneți.

Dana Gîrbovan: Să spui public, trebuie să o dovedești, trebuie să ai certitudinea, or eu n-o să stau să-mi risipesc energia care și așa mi-e drămuită, uitându-mă tot timpul în spate să văd dacă sun sau nu urmărită și așa mai departe.

Marius Tucă: Apropo de toată discuția noastră, știți că zilele trecute Adriana Stoicescu a atacat și a vorbit despre ce se întâmplă în România în materie de justiție, este președintele Tribunalului Timiș și mi se pare foarte relevant, apropo de toată discuția noastră, nu știu dacă domnia sa face parte din asociația dumneavoastră.

Dana Gîrbovan: Nu, nu este membră UNJR.

Marius Tucă: Nu este membră UNJR. Pentru că multe dintre ideile pe care le-ați enunțat în seara asta se regăsesc în această scrisoare, o să citesc câteva rânduri.

Dana Gîrbovan: Și cred că și în conștiința și ideile multor altor judecători care nu sunt nici activiști, nici militanți, nici membri ai unei asociații profesionale.

Foarte mulți judecători se văd neputincioși cumva în fața acestui tăvălug

Marius Tucă: Asta ar fi extraordinar. Spune așa doamna Stoicescu: „în cei 30 de ani de aer democratic și libertate deplină dar prost înțeleasă, justiția a fost singura constanță a apetenței pentru îngenunchiat a politicului, privită mult timp cu un cuviincios respect de oamenii simpli, pentru politicienii de toate culorile justiția nu a fost altceva decât o sursă de sloganuri menită să atragă poporul la vot. Nimeni nu a făcut rabat de la a se folosi de justiție pentru a-și asigura electoratul de bunele sale intenții. De la lupta cu greaua moștenire a comunismului, trecând pe la implementarea democrației românești de tip struțo-cămilă, culminând cu lupta anticorupție, toate partidele au visat să dețină controlul judecătorilor. Nu pentru că voiau cu adevărat o justiție independentă și nici pentru că le păsa ci pentru că, la un moment dat, și-au dat seama că așa ar putea scăpa elegant de adversarii politici. Transformarea dosarului penal în armă electorală a fost cea mai cruntă palmă dată justiției la care am achiesat tăcuți. Sub oblăduirea marilor puteri care nu au înțeles sau nu au vrut să înțeleagă ce se întâmplă am contribuit la batjocorirea ideii de dreptate. Aruncarea în derizoriu a regulilor, sacrificarea legii în favoarea drepturilor infractorilor, permanenta ridiculizare a oamenilor legii, culminând cu apatia care ne cuprinde deja când aflăm că a mai fost unul ucis, vor dinamita în curând ultima urmă de respect față de justiție. Niciun pact pe care îl încheiați preocupați și îngrijorați pentru independența noastră, dar atât de zâmbitori, nu va reuși să șteargă urmele abuzurilor comise în numele unei pseudo-dreptăți. Niciun pact nu va spăla rușinea dosarelor încropite cu pistolul la cingătoare și cătușele atârnate la geam de supărare că o nevastă oacheșă nu a cedat avansurilor amoroase. Niciun pact nu va alunga impresia de țară bananieră în care orice este posibil, în numele unei cruciade împotriva fărădelegii altora, nicicând a noastră sau a celor din barca noastră. Nicio strângere de mână între aliații de azi, adversarii de ieri nu va anula condamnările judecătorilor pentru soluții pronunțate care nu au fost pe placul unor vremelnice căpetenii și nici nu va face uitat plânsul tăcut al unui judecător european umilit și transformat în țină de foștii săi studenți”, spune doamna Adriana Stoicescu, președintele Tribunalului Timiș. Ce-ar mai fi de spus și de adăugat?

Dana Gîrbovan: Exprimă foarte bine frustrarea pe care o resimt foarte mulți judecători care se văd neputincioși cumva în fața acestui tăvălug, și vorbea colega mea despre această intenție perpetuă a politicului văzut ca și dușman natural al justiției pentru că am resimțit mereu, dintotdeauna presiunea pe care politicul o pune pe justiție. În același timp există exact problema asta a serviciilor, dușmani insidioși, mai tăcuți și poate mai periculoși chiar din interiorul sistemului de justiție. Dar este cumva legat exact de lipsa acestui echilibru, întorcându-mă iar la politicieni și la legătura cu serviciile. Vedeți Curtea Constituțională, un aspect care a trecut destul de ușor cu vederea, în decizia privind conflictul constituțional, am constatat că Parlamentul este deopotrivă vinovat de situația creată, pentru că are obligația constituțional de a exercita un control civil asupra serviciilor de informații, de a verifica dacă aceasta își desfășoară activitatea în limitele legii și a eșuat în a face acest lucru, la fel cum a eșuat și Justiția și aceasta este problema în sine foarte mare a democrației românești când ai niște servicii de informații cu foarte mari puteri, cu bugete exorbitante lipsite de orice fel de control.

Marius Tucă: Mulți dintre șefii comisiilor de control al SRI erau angajații lor sau se comportau ca și când ar fi fost angajații lor.

Dana Gîrbovan: Se vede cu ochiul liber modalitatea, consecințele cu privire la controlul pe care l-au făcut, dacă citiți rapoartele SRI toate se încheie triumfător cu modalitatea conformă cu legile în care SRI și-a exercitat activitatea. Nu am fost curioasă, nu m-a interesat vreme de foarte mult timp activitatea SRI mi se părea ceva cu totul și cu totul extern activității pe care eu o am. După aceste declarații despre câmpul tactic și celelalte dezvăluiri am avut și eu curiozitatea să citesc rapoartele SRI în care se vorbește într-adevăr despre echipele comune mixte și despre cum mergeau ofițerii SRI să discute cu procurorii și chiar să-i îndrume cu privire la interpretările pe care ar trebui să le dea noilor prevederi din Codul de procedură penală, cum să valorifice (…)

Marius Tucă: Sunt mărturiile procurorilor care s-au întâlnit cu Coldea și așa mai departe.

Dana Gîrbovan: Dar sunt înscrise în rapoartele votate de către Parlament, asta voiam să subliniez apropo de presiunile pe care politicul, uite și prin mijloace mai puțin…

Marius Tucă: Păi trebuie să le căutăm acolo și să le dăm publicității. Deci în rapoartele votate de Parlament se vorbește de echipele mixte.

Dana Gîrbovan: Da, (…) începând cu 2015-2016.

Marius Tucă: Nu știam că se regăsesc și acolo. Și cum își încheie scrisoarea doamna Adriana Stoicescu, președintele Tribunalului Timiș: nu mai faceți experimente jucând alba-neagra cu legile noastre așa cum vă convine pentru a vă asigura susținerea instituțiilor de forță cu riscul de a lovi din nou în judecători. Nu mai mințiți și nu vă mai mințiți că am fost liberi, că nu ne-a fost frică și mai ales nu mai plângeți de mila abuzatorilor și nu-i mai susțineți, mâne s-ar putea să fiți voi înșivă victime și abia atunci veți înțelege de ce aveți nevoie de judecători curajoși, fără judecători curajoși și responsabili nu veți avea nicio societate să reprezentați și niciun popor să conduceți. Dacă vreți o Românie europeană asigurați-vă că aveți judecători liberi cu adevărat, mai scrie doamna Adriana Stoicescu.

Dana Gîrbovan: Foarte corect și am văzut că se repetă foarte mult, dar din nou din păcate ca un slogan că atunci când judecătorii nu sunt liberi, nimeni nu e liber. Așa este, dar haideți să vedem ce i-ar mai face pe judecători să nu fie liberi și să eliminăm cauzele acestea și nu să facem din nou propagandă.

Marius Tucă: Am vorbit de foarte multe dintre cauze în seara asta.

Dana Gîrbovan: Da.

Cei șapte membri ai CSM arată practic că ei nu sunt de acord cu o lege în vigoare, motiv pentru care nici nu o aplică. Este o răsucire la spate a mâinii guvernului

Marius Tucă: Haideți să vorbim despre CSM un pic, pentru că zilele astea s-a tot vorbit despre CSM și dumneavoastră vorbiți atunci când vă referiți la arhitectura statului de drept o componentă importantă e CSM. Dar ce facem cu CSM pentru că la începutul săptămânii tot vorbeam de această secție specializată pentru investigarea infracțiunilor din justiție, că a existat un boicot și un comunicat al celor care au boicotat ședința unde trebuiau să se discute lucruri importante. Am aici amândouă comunicatele o să citesc câteva rânduri, ce facem într-un caz ca ăsta?

Dana Gîrbovan: Cei șapte membri ai CSM arată practic că ei nu sunt de acord cu o lege în vigoare, motiv pentru care nici nu o aplică, rezumând acesta este mesajul pe care îl transmit și că nu vor participa la ședințele plenului până când se va publica Raportul GRECO, adică este o răsucire la spate a mâinii guvernului, care este foarte periculoasă pentru că răstoarnă echilibrul puterilor în stat. Noi pretindem celorlalte puteri să nu facă presiuni asupra noastră și să ne respecte independența, ar trebui să dăm dovadă de același respect și față de celelalte autorități și de rolul pe care îl are fiecare. Am văzut că astăzi cei doi membri ai societății civile au venit cu un răspuns la acest comunicat.

Marius Tucă: Avem aici comunicatul de presă privind acțiunea deliberată de boicotare a ședințelor plenului ale Consiliului Superior al Magistraturii, foarte articulat și foarte dur ca răspuns la comunicatul celor șapte membri CSM care cer amânarea discuțiilor cu privire la Secția de investigare a magistraților. Cum ieșim din asta doamna Gîrbovan?

Dana Gîrbovan: Prin îndeplinire de către membrii CSM a obligațiilor legale pe care le au dacă nu sunt de acord se duc la plen și votează, dar nu pot printr-o acțiune de forță o minoritate să blocheze aplicarea legii de către majoritate și nici să vină cu justificări de genul că ei ar vorbi în numele majorității judecătorilor și că aceasta își doresc. În primul rând că nu asta este esențial acum, ci că au o lege pe care trebuie să o respecte, este domnia legii. Vă puteți imagina ce înseamnă venind de la cel mai înalt for din justiție transmiterea unui astfel de mesaj că legea este obligatorie atunci când noi suntem de acord cu ea. Este foarte grav și foarte periculos pentru democrație și statul de drept. Orice justificări ai avea…

Marius Tucă: Și este boicotarea ideii de justiție până la urmă, ai dreptul să votezi în CSM te duci și votezi.

Dana Gîrbovan: Te duci și votezi în CSM pentru că este vorba de blocarea pur și simplu a activității acestei secții dintr-o serie de motive care sunt de fapt lipsite de argumente concrete. Temeri că ar putea constitui amenințări la adresa independenței justiției că judecătorii se tem, dar încă o dată argumentat ce nu este în regulă referitor la secția respectivă. Se face apel la Raportul GRECO.

Marius Tucă: Exact asta voiam să vă întreb, ce ziceți de Raportul GRECO?

Dana Gîrbovan: Raportul GRECO este din nou și dacă vă uitați și citiți atent inclusiv raportul făcut ad-hoc în perioada respectivă repetă temerile din interior: am auzit că, din surse, surse din așa au spus că, există temeri că… Păi nu vorbim despre temeri și despre ce spune o parte și ce spune alta și mai ales nu reluăm doar ce spune o parte și nu ce spune și altă parte, am avut și noi o opinie contrară care nu s-a regăsit, și noi și AMR la vremea respectivă. Un raport trebuie să fie obiectiv, argumentat factual și tehnic și trebuie să constituie Raportul Comisiei de la Veneția, de exemplu, este mai nuanțat, un ghid, este un ghid cu recomandări, să întăriți capacitatea operațională a secției, să vedeți dacă nu ar fi mai bine să treceți la plen, ei spun că încă nu am înțeles care sunt motivele pentru care această secție a fost creată, ori motivele sunt clare pentru cine vrea să le vadă, dar este un raport mult mai nuanțat și dacă tot cităm din el ar trebui să-l și citim și să-l vedem în mod obiectiv.

Marius Tucă: Vă referiți de Raportul GRECO?

Dana Gîrbovan: De Raportul Comisiei de la Veneția. În ceea ce privește Raportul GRECO printre altele din nou se pretinde aplicarea imediată și ad-litteram a tuturor recomandărilor din Raportul GRECO. Ori prin esența sa această instituție vine, face evaluări, pune o serie de recomandări, dacă vedeți acum cum au fost publicate rapoartele pe valori pe mai multe state. Nu mai este doar România cea care nu-și aplică imediat și instant recomandările, cred că aproape niciun stat nu face. Sunt state în care pe Justiție au picat mai puțin de jumătate și vorbesc de Portugalia care are mai puține măsuri implementate, sau de Spania pentru că fiecare stat are o anumită arhitectură, își cunoaște cauzele, sigur că este important să respecți recomandările GRECO dar trebuie să o faci nu așa fără niciun fel de discuție și fără niciun fel de discernământ. Și evaluare să vezi dacă este sau nu corectă recomandarea făcută, dacă a fost corect înțeleasă de către experți întreaga conjunctură, cauzalitate și consecințe pe care recomandarea le are și dacă nu să îți asumi ca stat neimplementarea recomandării respective și să mergi și să o discuți mai departe pentru că procedura asta urmează nu înseamnă că o lege este abrogată în România sau că este automat schimbată în urma acestor recomandări.

Marius Tucă: Dar e clar că nu o vor pe Adina Florea, până la urmă despre asta discutăm.

Dana Gîrbovan: Ar trebui să-și asume acest lucru, a trecut un concurs.

Marius Tucă: A trecut un concurs pe care l-a câștigat.

Dana Gîrbovan: Am găsit un argument care mi s-a părut, acum exprimat de unul din membri ai CSM, care spunea că „iată dovada că secția este numită politic deși este numită politic de o parte din membrii CSM, că au fost numiți persoane agreate de către politic, că Adina Florea ar fi fost și propusă la DNA de către fostul ministru al Justiției”. Păi despre ce vorbim, despre astfel de legături făcute așa conjunctural sau despre faptul că procurorul șef al DNA care avea în cadrul DNA un astfel de serviciu chiar era numit politic, adică era asumat unui politic. Și vii acum să pretinzi că în această situație ar fi mai mare influența politică decât atunci când este exercitată direct și evident? Împingem lucrurile într-un absurd care nu face bine și eu sper să existe și la nivelul CSM o dezbatere inclusiv cu asociațiile de magistrați și cu societatea civilă despre aceste probleme deschisă, onestă și argumentată și pe date, informații și texte de lege, nu pe sloganuri și temeri personale ale cui ar fi.

Voi vedea că aș avea mai multă eficiență ca membru al CSM probabil că voi și candida

Marius Tucă: Pe păreri și așa mai departe. De ce nu candidați pentru CSM, o funcție în CSM?

Dana Gîrbovan: Deocamdată nu sunt alegeri pentru CSM.

Marius Tucă: Când vor fi vă gândiți să candidați?

Dana Gîrbovan: Mai sunt trei ani până atunci și îmi gândesc acțiunile…

Marius Tucă: Cu mult timp înainte, păi mai sunt trei ani.

Dana Gîrbovan: Și asta deocamdată, pașii concreți pe (…) și dacă la momentul respectiv voi face cu siguranță analiză și voi vedea că aș avea mai multă eficiență ca membru al CSM probabil că voi și candida.

Marius Tucă: Cred că e nevoie de o voce ca a dumneavoastră în CSM. Numai dacă ne uităm ce se întâmplă acum, dar într-adevăr e vorba de un război pe viață și pe moarte până la urmă cadrul CSM și citiți. Comunicatul de presă privind acțiunea deliberată de boicotare a ședințelor plenului CSM, semnat de Victor Alistar și Romeo Chelariu, nu?

Dana Gîrbovan: Sunt reprezentanții societății civile din CSM.

Marius Tucă: Se spune despre lege, se spune despre totul aici. A trecut foarte repede timpul dezbaterii noastre, voiam să vă mai întreb despre MCV și despre România în raport cu Uniunea Europeană pentru că întotdeauna există probleme legate de justiție și trăim asta în fiecare zi, chiar dacă de multe ori temerile nu sunt legate de lucruri concrete, că nu am văzut invocate mai ales când am fost trași de ureche, articole de legi și așa mai departe ci această temere.

Dana Gîrbovan: (…) pot fi folosite ca și carcase goale până la urmă.

MCV s-a îndepărtat foarte tare de scopul pe care îl avea inițial. Și problema nu este doar în România, este și în Bulgaria

Marius Tucă: Da, e adevărat. Ce se întâmplă Raportul MCV, credeți că ar trebui să mai existe și acest raport al României cu Uniunea Europeană în materie de justiție?

Dana Gîrbovan: Din păcate și o spun că toată responsabilitatea, aceste evaluări au devenit extrem de subiective și depolitizate și vă spun din perspectiva unui judecător care a participat ca membru sau lider al UNJR până în 2016 la toate întâlnirile cu experții care veneau pentru evaluarea sistemului judiciar în România în aceste rapoarte de țară. Noi când am început să discutăm despre probleme mai concrete și mai dificile, despre implicarea serviciilor în actul de justiție, despre abuzurile făcute punctual de DNA în dosare privind inclusiv judecătorii și procurorii, despre justiția aceasta devenit primordial represivă în care Justiția a devenit drept penal și drept penalul a devenit anticorupție și se pierdea ansamblul și tot ce înseamnă justiție și a fost pervertită cumva în acest for, am ajuns pur și simplu să nu mai avem niciun fel de dialog cu reprezentanții Comisiei Europene. Am adresat o scrisoare domnului Junker în calitatea sa de președinte al Comisiei Europene în care am atras atenția și ne-am exprimat îngrijorările noastre vizavi de aceste protocoale și la nivelul UNJR și la nivelul (…) și ni s-a răspuns într-un mod cinic aș putea eu să spun că securitatea națională nu face parte din domeniul de competență al Comisiei Europene. Păi dacă securitatea națională se suprapune peste justiție și comisia este interesată de independența justiției nu poți să vii cu un argument atât de facil, să te derobezi de o răspundere ce-ți revine. Aceasta este justiția pe care tu o supraveghezi în cadrul raportului de cooperare și verificare și câtă vreme aceste probleme sunt evitate în mod sistematic rezultă clar că nu au un caracter, din păcate obiectiv și MCV s-a îndepărtat foarte tare de scopul pe care îl avea inițial. Și problema nu este doar în România, este și în Bulgaria pentru că deși bulgarii au avut un raport de țară foarte bun, judecătorii de acolo, am și fost în Bulgaria imediat după asta, sunt la fel de nemulțumiți pentru că se refuză de către Bruxelles să se discute despre programele concrete pe care le au. Au amenințări serioase judecătorii din Bulgaria la adresa independenței lor și sunt ignorați pur și simplu de experții de la Bruxelles. Cred că ar trebui să avem o poziție mult mai bine argumentată, susținută, fermă și constantă la nivel instituțional, pentru că una este opoziția unei asociații profesionale care este poate contrazisă de poziția altei asociații profesionale față de o poziție instituțională repet, onestă din partea Guvernului României. Vă dau exemplul Raportului GRECO: eu nu am înțeles de ce în momentul în care Raportul GRECO prima variantă ad-hoc a fost publicat, Guvernul român nu și-a publicat observațiile, pentru că avea acest drept procedura și atunci raportul era publicat în oglindă cu observațiile guvernului și cei interesați puteau să-și formeze propria opinie vizavi de acesta, ei acest lucru din păcate nu s-a întâmplat și atunci eu o înțeleg și perspectiva experților „noi v-am dat raportul cu punctul nostru de vedere, nu ați făcut observațiile înseamnă cumva că sunteți de acord cu el.

Marius Tucă: Bănuiesc că vreți, doriți copiii dumneavoastră să trăiască în continuare în România.

Dana Gîrbovan: Da, de aceea și fac ceea ce fac pentru că eu chiar cred în viitorul acestei țări și sper că vom învăța să trăim liberi.

Marius Tucă: Încă nu am învățat?

Dana Gîrbovan: Nu.

Marius Tucă: Și cum vedeți dumneavoastră în câteva cuvinte, în câteva propoziții justiția pentru copiii dumneavoastră sau cum trebuie să fie altfel spus justiția în țara în care trăiesc copiii dumneavoastră și copiii mei și copiii noștri până la urmă?

Dana Gîrbovan: O justiție liberă și responsabilă și o justiție care nu uită niciodată că servește cetățeanul. În centrul ideii de drept și de drept fundamental este omul, acest lucru nu avem niciodată voie să-l uităm dacă nu vrem să devenim o justiție robotizată așa cum se pare că sunt trendurile. Eu nu mi-aș dori sunt înspăimântată de o astfel de idee. Cred că avem nevoie de judecători și procurori care respectă legea dar nu își pierd umanitatea și empatia și reușesc să păstreze acest echilibru în care aplicarea legii să rămână cât se poate suprapusă peste dreptate.

Marius Tucă: Mulțumesc mult doamna Gîrbovan pentru participarea din seara asta și vă mai aștept și la alte dezbateri.

Dana Gîrbovan: Vă mulțumesc și eu cu mare plăcere.

Marius Tucă: Bătălia continuă pentru ideea de justiție…

Dana Gîrbovan: Este una fără sfârșit…

Marius Tucă: … pentru independență și până la urmă și bătălia pentru drepturile omului e la fel de importantă. Mulțumesc pentru participarea din seara asta și vă aștept și cu altă ocazie, sper să nu mai fie atât de multe ocazii.

Dana Gîrbovan: Mulțumesc și eu pentru invitație.

Marius Tucă: Suntem la Marius Tucă Show, Smart TV, țineți aproape!