Mărmureanu: Nu există riscul unui cutremur mare în viitorul apropiat

„Vrancea este periculoasă și cu probleme mari după 7,3 grade pe scara Richter. (…) Din punctul meu de vedere, nu este nicio problemă. Nu există riscul unui cutremur mare în viitorul apropiat. Eu am susținut și continui să susțin pentru că nu mi-a apărut niciun parametru în plus care să justifice că acesta să fie precursorul unui alt cutremur. (…) Pentru ca un cutremur să producă pagube în România, ar trebui să aibă peste 7,6-7,7 grade. Noi așteptăm acum să fie un cutremur foarte adânc, la peste 130 de kilometri. La adâncimea asta nu poate să se producă un cutremur foarte mare, de peste 6,7″, a declarat pentru MEDIAFAX Gheorghe Mărmureanu, președintele de onoare al INFP.

Gheorghe Mărmureanu a precizat însă că importante pentru producerea de pagube în urma unui cutremur sunt și perioada fundamentală de vibrație a clădirilor, cât și modul și terenul pe care acestea au fost construite.

EXTERNE Cum reacționează Europa la concesiile teritoriale ale Ucrainei. Șefa MI6 spune că Marea Britanie e dedicată apărării Ucrainei

13:39

EXTERNE A plătit 227.000 de euro pe o casă cu vedere la mare, dar în trei luni a fost nevoit să o demoleze. Ce a pățit un bărbat din Marea Britanie

13:35

„Avem o problemă, că sunt și case vechi, care au suferit două, trei cutremure. Tot ce e construit în România înainte de 1977 este construit așa cum este construit. A fost și o greșeală, ne-am luat după cutremurele americane, iar cutremurele americane sunt de un tip, adică ele nu au o perioadă fundamentală mai mare de 0,4 secunde. Vrancea are o perioadă fundamentală de circa o secundă – 1,8 secunde. E cu totul alt mod de acționare asupra clădirilor. O clădire cade nu numai din cauza mărimii cutremurului, cade și din cauză că perioada fundamentală de vibrație a clădirii este cumva apropiată de cea a cutremurului și atunci se întâmplă catastrofe. Este un lucru pe care de abia în ultimul timp am reușit să îl punem în evidență și această perioadă este variabilă. Este în funcție de magnitudinea cutremurului, dar și de terenul pe care se află construcția”, a mai declarat Gheorghe Mărmureanu.

Despre cutremurul care a avut loc în noaptea de marți spre miercuri în zona Vrancea, Gheorghe Mărmureanu spune că este unul normal, de adâncime, care s-a simțit până la Kiev (Ucraina) și în Republica Moldova, cu o singură replică nesemnificativă și cu un mecanism diferit de cel al cutremurelor produse în alte zone ale lumii.

„Este un cutremur absolut normal, cu o magnitudine de 5,3-5,4, care pentru Vrancea nu este o problemă. Vrancea este periculoasă și cu probleme mari după 7,3. De la 5,3-5,4 până la 7,3 este o diferență colosală. Este totuși un cutremur de adâncime, cu efecte ca de cutremur de adâncime, pentru că s-a simțit până la Kiev, în toată Dobrogea de jos. Bucureștiul a fost prins, dar nu atât de mult, Moldova foarte mult, partea de Făgăraș. A fost un singur șoc. Se pare că a fost o singură replică, dar este nesemnificativă la adâncimea asta, pentru că totuși la 100 de kilometri… mai ales că în Vrancea e un alt sistem tectonic decât în alte părți din lume. În alte părți sunt cutremure care sunt pe o falie, aici nu este pe o falie, este un sistem de rupere, de coliziune continentală cum îi spunem noi. Are loc o rupere prin compresiune din forfecare. Ăsta este mecanismul ca fizic”, a mai spus Gheorghe Mărmureanu.

INFP a revizuit cutremurul produs în noaptea de marți spre miercuri în zona Vrancea de la o magnitudine de 5,4 pe scara Richter la 5,3 și o adâncime de 98,9 kilometri.

Potrivit INFP, cutremurul s-a produs la ora 1.20 și a avut o magnitudine de 5,3 pe scara Richter, revizuirea fiind făcută de la 5,4 și 5,2, valorile anunțate inițial. Cutremurul s-a produs în zona Vrancea la o adâncime de 98,9 de km și a fost resimțit în mai multe județe din Sud-Est și în Capitală.

Mihai Diaconescu, fizician al Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP), a declarat, pentru agenția de presă MEDIAFAX, că seismul produs în noaptea de marți spre miercuri în Vrancea a fost resimțit în Ucraina, Moldova, Bulgaria și în vestul Turciei.