Martor în procesul fugii lui Hayssam: El a fost în București după data la care se spune că a fugit

Un martor sub acoperire audiat cu numele de „Radu Vasile” în dosarul fugii lui Omar Hayssam a spus, luni, că l-a văzut pe cetățeanul sirian în București la circa 10-12 zile după data de 30 iunie 2006, când se presupune că acesta ar fi părăsit România.

La Curtea de Apel Oradea s-a desfășurat, luni, un nou termen de judecată în dosarul fugii din România a omului de afaceri sirian Omar Hayssam, în cadrul căruia au fost audiați nouă dintre martorii propuși de avocații fraților Omar, respectiv de apărătorul omului de afaceri Tartousi Mustafa (proprietarul vasului Iman T, cu care Omar Hayssam ar fi fugit țară), transmite corespondentul MEDIAFAX.

Cinci dintre martori au fost angajați ai fraților Omar, doi în calitate de mecanici auto, respectiv un director de vânzări dintr-un centru comercial și două angajate de la o societate de import-export aparținând sirienilor, și au fost propuși în apărare pentru a arăta că în 29 iunie 2006, data în care Hayssam Khaled Omar este acuzat că a fost condus de frații săi la Constanța și îmbarcat pe vasul armatorului Tartousi Mustafa, aceștia s-au aflat în București.

Un alt martor, un bărbat cu identitate protejată, prezentat ca „Radu Vasile”, a fost audiat de judecător într-o sală separată, fiind auzit doar prin intermediul unui sistem audio, cu voce distorsionată.

Acesta a dezvăluit în fața judecătorilor faptul că, în vara anului 2006, după data de 29 iunie, l-a văzut pe Omar Hayssam pe strada Năvodari din București, unde acesta are casă.

„Era în luna iulie. Nu știu exact. 10-12 iulie. El era într-un Hummer negru care a oprit în trafic lângă un Mercedes ce venea din sens opus și a oprit. Mașinile au staționat, iar portiera din spate a Hummer-ului s-a deschis. L-am văzut clar pe Omar Hayssam, pe bancheta din spate, unde era încadrat de două persoane, doi bărbați”, a declarat martorul.

Potrivit lui „Radu Vasile”, deși se susținea în acea perioadă că cetățeanul sirian era bolnav, acesta nu părea să aibă probleme. „Nu părea bolnav, așa cum se susținea că este. L-am văzut bine. Sunt 100% sigur că era el”, a spus martorul.

Alți trei martori, angajați ai armatorului Tartousi Mustafa, au fost audiați pentru pentru a demonstra că măsurile de securitate din Portul Constanța, înconjurat cu gard metalic și supravegheat video, dar și controlul sever care se desfășoară pe vasele comerciale, mai ales pe cele arăbești, nu ar fi permis intrarea clandestină a lui Omar Hayssam pe vasul Iman T.

Unul dintre aceștia, mecanicul de bord al vasului Iman T, un cetățean arab, interogat cu translator, le-a spus judecătorilor că la audierile făcute de procurorii DIICOT nu i s-a asigurat traducător.

„Eu am dat declarații și la Parchet și am spus ce s-a întâmplat. Am plecat din Constanța în Alexandria, iar de acolo în Siria. Nu a fost niciun străin până în Egipt, decât patru marinari preluați de o navă cu probleme tehnice, blocată în Constanța. Nu știu dacă s-a consemnat declarația mea atunci, pentru că nu mi s-a asigurat translator. Eu am semnat declarația de la Parchet, fără să mă uit, că nu prea înțeleg limba română. Am mizat că e corectă, că s-a redat ce am spus, mizând pe buna credință a procurorilor”, a declarat mecanicul.

Alți doi martori audiați sunt un agent comercial și un agent vamal, cel din urmă, Mioara Dinu, responsabil pentru nava Iman T în perioada iunie 2006. Dinu a spus în fața instanței că, după atentatele din 2001, toate vasele aparținând unor cetățeni arabi au fost supuse unor controale mult mai severe, un asemenea caz fiind și cel al Iman T.

„Nava a fost verificată în noaptea de 29/30 iunie 2006, înainte de plecare, de un echipaj complex format din polițiști de frontieră, vameși și reprezentanți ai Căpităniei Constanța. Fiecărui membru al echipajului i s-a făcut controlul de frontieră, s-au verificat toate încăperile. Era imposibil să fie cineva acolo, un călător clandestin, fără să fie remarcat”, a afirmat agentul naval.

Dinu a susținut că, pe lângă verificările uzuale, spații de cazare și magazii, în cazul navelor străine, polițiștii de frontieră și inspectorii vamali au o așa-zisă „listă de clandestini” în care sunt înșirate locașurile speciale de pe navă, precum gurile de aerisire, de pildă, unde s-ar putea ascunde o persoană, pe care trebuie să le controleze, iar în final să semneze lista.

„S-a făcut o verificare la sânge. Era imposibil să fie cineva ascuns acolo. Se transporta sodă dedesubt, cherestea, iar deasupra o piesă cu gabarit depășit, o piesă de macara care trebuia să ajungă în Alexandria. Ușa de la magazie era blocată”, a explicat Dinu.

Agentul a afirmat că, deși era factorul responsabil pentru nava Iman T, în relația cu autoritățile române, nu i s-a cerut vreo declarație olografă și nici nu a fost audiată decât sumar, în 2008. „Deși, în mod normal, ar fi trebuit să fiu prima chemată. Eu răspundeam că la intrarea în România și la plecare, nava Iman T a fost verificată și era în regulă. Și nici când m-au audiat, nu au consemnat toată declarația. Am rupt de mai multe ori foaia care se scria pe calculator deoarece era cu erori și lipsuri”, a susținut Mioara Dinu.

Audierile în dosarul fugii lui Omar Hayssan vor continua la următorul termen de judecată, stabilit pentru luna iunie, când sunt așteptate și rezultatele unei expertize grafologice dispuse în dosar, la solicitarea avocaților familiei Omar, pentru a demonstra că în zilele de 29 și 30 iunie Mahmoud Omar a fost în București.

Dosarul privind fuga din România a lui Omar Hayssam se judecă la Curtea de Apel Oradea după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a admis, în mai 2009, cererea de mutare a cauzei de la Curtea de Apel București.

La sfârșitul lunii noiembrie 2007, procurorii i-au trimis în judecată pe Mustafa Tartoussi, Mukhles și Mahmoud Omar, pentru înlesnire a ieșirii din țară a unei persoane despre care se cunoștea că este cercetată pentru fapte de terorism, precum și pe Omar Hayssam, pentru trecere frauduloasă a frontierei de stat.

Anchetatorii au stabilit că, în perioada 23-30 iunie 2006, Mustafa Tartoussi ar fi planificat și înlesnit, împreună cu inculpații Omar Mahmoud și Omar Mukhles, ieșirea frauduloasă din România a lui Omar Hayssam, deși cunoștea faptul că acesta a fost trimis în judecată pentru acte de terorism prin organizarea și finanțarea operațiunii de răpire a trei jurnaliști români în Irak.

Cercetările făcute în faza de urmărire penală au relevat faptul că plecarea din țară a lui Omar Hayssam s-a realizat pe cale maritimă, cu ajutorul inculpaților Mustafa Tartoussi, Mukhles Omar și Mahmoud Omar, aport justificat de „considerente de ordin material – în primul caz – și de ordin familial – în cel de-al doilea caz”.

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis condamnarea, în lipsă, la 20 de ani de închisoare a omului de afaceri Omar Hayssam, judecătorii respingând recursul promovat de avocații sirianului, care ceruseră rejudecarea procesului.

Hayssam este urmărit general național și internațional în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel București.

Dosarul acestui caz conține nouă volume, dintre care unul cu documente clasificate, astfel că mai mulți magistrați ai Curții de Apel Oradea, inclusiv cel care prezidează completul de judecată în cazul lui Omar Hayssam, au făcut demersuri pentru obținerea certificatului de securitate emis de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS), care permite accesul la secrete de stat.

La termenul din 3 iunie 2010, Ionel Hașotti, avocatul lui Tartoussi Mustafa, declara că are certitudinea că acesta este închis într-o închisoare din Siria. Totodată, Ionel Hașotti arăta că incertitudinile legate de locul unde se află Omar Hayssam sunt determinate de unele erori comise de autoritățile române.

Hașotti afirma că în corespondența dintre ministerele de Justiție român și sirian există erori care provin din inversarea ordinii numelor omului de afaceri. Avocatul preciza că numele corect al sirianului este Hayssam Khaled Omar și nu Omar Khaled Hayssam, cum figurează în documentele românești înaintate inclusiv Ministerului Justiției din Siria.

Totodată, Hașotti spunea că Omar Hayssam se află în detenție într-o închisoare din Siria, chiar dacă acest lucru nu a fost certificat de autorități.

La termenul din 8 iunie 2010, Curtea de Apel Oradea revoca măsura interdicției de a părăsi țara în cazul fraților lui Omar Hayssam, Omar Mukhles și Omar Mahmoud, și în cazul lui Mustafa Tartoussi, proprietarul vasului Iman T, cu care Omar Hayssam ar fi fugit din țară, însă decizia a fost atacată la instanța supremă. În 30 iunie 2010, ICCJ a decis că cei trei pot părăsi România.

Președintele Traian Băsescu declara, în 9 februarie 2011, la TVR, că Omar Hayssam „este bine-merci” și nu mai are cancer. Președintele preciza că partea română știe unde se află acesta pentru că este subiect de discuție cu partea siriană. „Știm precis și unde este, și e bine-mersi, sănătos, nu are nici urme de cancer, nu mai e plin de metastaze, cum era când l-a operat unul din medicii faimoși ai patriei”, spunea atunci Băsescu.

În 23 martie 2011, Ion Cazacu, avocatul care îl apără pe Omar Hayssam în procesul în care acesta este acuzat de înșelarea mai multor firme de leasing cu capete-tractor Volvo, pe care le-a exportat cu acte false în Siria și Egipt, afirma, la Curtea de Apel București, că a depus la instanță un document provenit, la cererea familiei sirianului, de la Procuratura generală din Siria, prin care se atestă „negru pe alb” faptul că Omar Khaled Hayssam execută o pedeapsă de patru ani într-o închisoare din Republica Siriană.

În 17 octombrie 2011, procesul fugii lui Omar Hayssam din țară a intrat în dezbatere, după ce judecătorul a anunțat că nu va acorda un nou termen pentru localizarea și înștiințarea sirianului despre cauză.