Transportul în comun este preferat de 32% din respondenți, atât în mediul urban cât și în mediul rural.
Dintre cei care preferă bicicleta ca mijloc de transport majoritatea se încadrează în categoriile de vârstă 40 – 59 și 60 de ani și peste. Tinerii (18 – 29 și 30 – 44 ani) preferă să folosească ca mijloc de transport mașina personală.
În perioada noiembrie 2018 – ianuarie 2019, in cadrul proiectului „Dezvoltarea parteneriatului dintre ONG-uri și administrație pentru promovarea modalităților durabile de transport în interiorul localităților”, s-a realizat o cercetare sociologică privind percepțiile și atitudinile referitoare la mersul pe bicicletă și infrastructura existentă. Cercetarea sociologică s-a derulat sub forma unui amplu sondaj de opinie, adresat atât publicului general (din mediul urban și rural), cât și societății civile și autorităților locale si centrale, reprezentate de primării, consilii județene si ministere.
Concluziile sondajelor de opinie confirmă necesitatea elaborării unei Strategii naționale pentru încurajarea utilizării bicicletei, aceasta fiind considerată importantă atât pentru autoritățile publice (92,5% dintre respondenți), cât și pentru ONG-uri (peste 97% dintre cei care au răspuns la chestionar). Pentru prima dată, în România va exista o Strategie națională de încurajare a utilizării bicicletei, pentru deplasarile in interiorul localitatilor.
Rezultatele sondajelor de opinie, împreuna cu exemple de bune practici din alte state vor fi prezentate in cadrul întâlnirilor de informare și consultare care vor avea loc în Brăila, Iași, București, Cluj-Napoca, Craiova, Ploiești, Timișoara și Brașov, urmând ca datele întâlnirilor să fie stabilite în perioada imediat urmatoare.
41,4% dintre respondenți – folosesc bicicleta pentru agrement, sport și petrecerea timpului liber, un procent semnificativ mai mare față de cei ce folosesc bicicleta pentru uz curent. Dintre cei 41,4% care utilizează bicicleta pentru a face mișcare, sport, în timpul liber, majoritatea sunt bărbați, cu vârsta între 30 – 44 de ani, venituri mari, studii medii și superioare.
13,5% din totalul respondenților folosesc bicicleta ca mijloc de transport pentru a se deplasa la muncă, serviciu sau școală, în timp ce 86,5% folosesc alte mijloace de transport. Procentul celor din mediul rural care folosesc bicicleta este mai mare față de cel al celor din mediul urban – 17,6% față de 10,3%.Dintre cei care au declarat că preferă să meargă cu bicicleta la serviciu, muncă, școală ponderi mai mari au: bărbații, vârsta 30 – 44 de ani, mediu urban, 21,6% venituri sub 750 ron/pers, studii medii, statut social scăzut.
28,4 % dintre respondenți folosesc bicicleta pentru a merge la cumpărături și a rezolva diverse treburi. În mediul rural procentul celor care folosesc bicicleta pentru a rezolva diverse treburi este mai mare decât al celor din mediul urban.
13% dintre respondenți folosesc bicicleta pentru a se deplasa dintr-o localitate în alta este și mai mic. În mediul rural bicicleta este folosită mai frecvent pentru a te deplasa dintr-o localitatea în alta, decât în mediul rural.
Concluzia este că mersul pe bicicletă este considerat de majoritatea populației intervievate ca o modalitate de agrement și mai puțin ca o modalitate de transport zilnică. De asemenea, se poate constata că la toate punctele cercetate bicicleta se folosește mai mult în mediul rural decât în cel urban.
Frecvența de utilizare a bicicletei pentru cei care au răspuns afirmativ la această întrebare este, în proporție de 26,6% – zilnic, de cinci până la 7 ori pe săptămână. În mediul rural procentul celor care folosesc bicicleta aproape zilnic este de 34,6%, față de mediul urban de doar 18%.
În funcție de frecvența utilizării, se constată că în mediul urban, bicicleta este folosită ca modalitate de agrement.
29,8% dintre respondenți utilizează bicicleta o zi sau două pe săptămână, în timp ce, în mediul rural, 19,2% utilizează bicicleta o zi sau două pe săptămână. Frecvența cu care bărbații utilizează bicicleta este mai mare, femeile fiind majoritare la categoria de utilizare sporadică a bicicletei – o dată pe lună, sau mai rar. Dintre cei care au declarat că utilizează bicicleta zilnic, majoritatea au între 45 – 59 de ani. A doua categorie ca semnificație este a celor care utilizează bicicleta o zi sau două pe săptămână, cel mai important segment de vârstă la această categorie fiind – 30 – 44 de ani. La categoria respondenți care declară că folosesc bicicleta zilnic, majoritatea au venituri personale sub 750 de lei.
Procentul celor ce folosesc bicicleta pentru sport și relaxare este majoritar – 67,1% din total respondenți.
Procentul celor care utilizează bicicleta ca mijloc de transport este foarte mic, 3,9%, mai mare în mediul urban (6,3%), unde congestionările din trafic pot face bicicleta un mijloc de transport mai rapid decât mașina proprie sau transportul public.
77,4 % din respondenți (74,8% în mediul rural și 80% în mediul urban) consideră că lipsa marcajelor pentru biciclete este principala dificultate întâmpinată atunci când se deplasează cu bicicleta.
Și celelalte răspunsuri au fost menționate în procente foarte mari: șoferi agresivi – 62,4%, obstacole pe pistă – 51,4%, starea necorespunzătoare a pistelor – 49,2%, mașini parcate pe piste – 49,1%, dificultăți în traversarea intersecțiilor – 45,8%.
Dintre cei 539 de respondenți care nu merg cu bicicleta, 20,2% au răspuns că nu știu să meargă pe bicicletă sau că nu au bicicletă (17,3%). Procentul celor care nu știu să meargă pe bicicletă este mai mare în mediul rural decât în mediul urban (23% față de 18% în mediul urban). Majoritare sunt femeile (într-o proporție de 5 ori mai mare decât a bărbaților), indiferent de vârstă, venituri mici, medii și peste, statut social mediu și peste. Dintre cei care au răspuns că nu au bicicletă, un procent mai mare îl au bărbații tineri, din mediul urban, cu educație medie și peste medie.
Majoritatea respondenților (47,3%) consideră că autoritățile locale se implică în mică măsură în mod constant pentru oferirea de condiții mai bune pentru utilizarea bicicletei.
Un procent însemnat (31,5%), de asemenea, este reprezentat de organizațiile care consideră că nu există nici un interes din partea autorităților locale pentru oferirea de condiții mai bune pentru utilizarea bicicletei în mediul urban.
Doar 21,5% dintre respondenți sunt mulțumi de implicarea autorităților locale pentru a oferi condiții mai bune pentru bicicliști.
Majoritatea respondenților (52,6%) consideră că legislația României este deficitară în ceea ce privește încurajarea utilizării bicicletei în mediul urban.
Majoritatea organizațiile respondente consideră că principalele măsuri ce ar putea fi luate de autoritățile publice în sprijinul eficientizării activității ONG-urilor se referă la acordarea de facilitățile fiscale pentru cei ce utilizează bicicleta, finanțarea activităților specifice legate de promovarea mersului pe bicicletă. 24% din propunerile de măsuri se referă la acest aspect.
De asemenea comunicarea directă între societatea civilă și autoritățile publice, participarea la discuții și consultări periodice, a fost considerată foarte importantă, 24% dintre propuneri fiind legate de acest aspect.
21% dintre măsurile propuse de respondenți se referă la infrastructura specifică pentru utilizarea bicicletei. Organizațiile consideră că amenajarea infrastructurii specifice de către autoritățile publice este necesară pentru eficientizarea activității proprii.
Foto: Hepta