Medic: „Bolnavii de cancer din România sunt tratați cu terapii neadecvate”. Lista de medicamente compensate nu a mai actualizată de aproape 6 ani

Bolnavii de cancer din România beneficiază de tratamente neadecvate, avertizează medicii oncologi. Aceștia precizează că acesta este principalul efect al faptului că lista de medicamente compensate nu a mai fost actualizată la noi în țară de aproape 6 ani.

„Tratamentele disponibile în prezent bolnavilor de cancer sunt unele din generația veche. În prezent, pacienții din celelalte țări europene beneficiază de terapii personalizate și de medicamente inovative, tratamente care nu sunt disponibile și pacienților români datorită faptului că autoritățile nu au actualizat lista de medicamente compensate”, a declarat Cezar Irimia, președintele Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), în cadrul unei conferințe de presă organizată cu ocazia Zilei mondiale a luptei împotriva cancerului, care se sărbătorește în fiecare an pe data de 4 februarie.

Dr. Cătălin Costovici, de la Centrul Medical de Diagnostic Tratament Ambulatoriu și Medicină Preventivă al Academiei Române, spune că terapia personalizată este viitorul tratamentul bolilor oncologice. „Când vorbim de cancer nu este suficient să folosim doar tratamente scumpe, pentru că același medicament recomandat în cazul a doi pacienți care suferă de aceași boală, în același stadiu, nu va avea același efect asupra evoluției bolii lor, pentru că avem de-a face cu două profiluri genetice diferite. Dacă administrăm un tratament personalizat rata de supraviețuire va crește considerabil, chiar și în cazul bolnavilor în stadiul metastazic”, a precizat dr. Costovici.

EXTERNE Un cuțitar sirian a ÎNJUNGHIAT două persoane la Berlin în ajunul Revelionului. Atacul survine la câteva zile de la tragedia de la Magdeburg

20:04

EXTERNE Schengen 2025, ora 00.00. Miniștrii de Interne român și bulgar vor DESFIINȚA simbolic bariera de pe Podul Prieteniei

18:50

Lista de medicamente compensate a fost actualizată ultima dată în 2008

În prezent, în România nu există o lege care să oblige autoritățile să reînoiască lista de medicamente compensate periodic. În acest sens, dr. Ion Luchian, președintele Comisiei de Sănătate din Senat, membru al Camerei Deputaților din partea PNL, intenționează să facă un proiect de lege care să reglementeze situația. „Lucrez împreună cu colegii la o astfel de propunere legislativă și în două săptămâni vom avea și documentul. Ideea mi-a venit după ce ministrul Eugen Nicolăescu a spus că intenționează să reînoiască lista de două ori pe an. Propunerea mea este ca lista de medicamente compensate să fie actualizată o dată la doi ani, iar acest lucru să fie stabilit prin lege, nu la decizia unui ministru”, a declarat pentru gândul dr. Luchian.

Pe de altă parte, reprezentanții Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) spun că inițiativa președintelui Comisiei de Sănătate din Senat, în forma sa actuală, încalcă prevederile europene. „Orice inițiativă legislativă care aduce beneficii pacienților este binevenită, cât timp respectă toate prevederile în vigoare. În cazul declarației publice din cadrul evenimentului de astăzi legată de actualizarea listei de medicamente compensate o dată la doi ani este important de subliniat că această inițiativă încalcă prevederile europene, ale directivei europene 89/105 care prevede ca întregul proces de evaluare și includere în sistemul de rambursare a unui nou medicament să nu depășească 90 de zile. Dar, înainte de a discuta despre reactualizarea periodică a listei, credem că este important, mai întâi, să vorbim despre actualizarea ei urgentă întrucât acest lucru nu s-a mai întâmplat de mai bine de 6 ani. Să nu uităm că în acest moment este iminentă declanșarea unei proceduri de infringement din cauza faptului că România a încălcat directivele europene prin neactualizarea listei, fiind astfel singura țară din Europa care nu a inclus medicamentele de ultimă generație pe lista medicamentelor compensate și gratuite din anul 2008”, a declarat pentru gândul Oana Martha Igrișan, director de comunicare ARPIM.

România este codașa Europei la capitolul accesului pacienților la tratamente compensate de ultimă generație. Datele ultimului raport Patient W.A.I.T. făcut de EFPIA (European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations), arată că lista de medicamente compensate a fost actualizate în aprilie 2008. De atunci și până în prezent, „pe lista de așteptare” sunt peste 1.000 de medicamente noi.

Datele raportului arată că în vreme ce pacienții români trebuie să aștepte peste 5 ani pentru a beneficia de tratamente compensate noi, bolnavii din Marea Britanie și Germania au acces la ele imediat după ce au fost autorizate.

În Belgia pacienții trebuie să aștepte 392 de zile, în Portugalia – 349 de zile, în Spania – 349 de zile, Italia – 326 de zile, Franța – 289 de zile, Slovacia – 255 de zile, Finlanda – 211 de zile, Suedia – 206 de zile, Olanda – 196 de zile, Grecia – 188 de zile, Norvegia – 175 de zile, Irlanda – 157 de zile, Elveția – 140 de zile, Danemarca – 125 de zile și în Austria 88 de zile.

MS a promis reactualizarea listei în primăvară

Reprezentanții ministerului Sănătății au declarat că va adăuga, primăvara aceasta, pe lista medicamentelor compensate, 130 de molecule noi sau indicații terapeutice noi. Cele mai multe dintre molecule sunt destinate bolnavilor cu cancer (16%), urmate de moleculele pentru diabet, boli reumatice, hepatite virale, insuficiență cardiacă cronică, boli rare, Parkinson, epilepsie, osteoporoză ori transplant (pentru prevenirea respingerii grefei).

Noile molecule oncologice care au primit aprobarea Comisiilor de Specialitate din cadrul Ministerului Sănătății se adresează unor tipuri de cancer fără prea multe opțiuni terapeutice până acum: melanomul metastatic, adenocarcinomul gastric, cancerul pulmonar și așa mai departe. Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer atrage de asemenea atenția asupra necesității actualizării periodice a listelor de medicamente gratuite și compensate – trimestrial – astfel încât să nu se mai înregistreze sincope de genul celei din prezent.

Cancerul ucide anual 50.000 de persoane

Pe lângă lipsa tratamentelor adecvate, reprezentanții asociațiilor de bolnavi de cancer mai spun că probleme mai sunt și în ceea ce privește tratamentul cu radioterapie.  Autoritățile susțin că vor lua măsuri și această problemă. „Nu există aparatură, iar acolo unde există este, în multe cazuri, depășită. De asemenea, nu există specialiști pentru radioterapie, respectiv medici, fizicieni. Avem dezvoltate centre private cu aparatură de ultimă generație, dar care percep sume pe care pacienții nu și le pot permite. De aceea, vom vedea dacă vom putea proceda ca în cazul dializei. Pacienții să facă radioterapie în privat și să deconteze CNAS sau să dezvoltăm radioterapia din spitalele publice”, a punctat Cristian Bușoi, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Potrivit lui Bușoi, CNAS are de rezolvat și alte probleme, cum ar fi cele legate de tratamentele pentru hemofilie, de lipsa de așteptare pentru scleroza multiplă și de eliminarea, și în 2014, a listei de așteptare în tratamentul oncologic, după modelul din ultimul trimestru al lui 2013.

Peste 78.000 de noi cazuri de cancer apar anual în România, în creștere cu aproape 4.000 față de 2008, iar 50.000 de oameni mor din cauza maladiilor oncologice, a anunțat, luni, președintele Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), Cezar Irimia.

Datele sunt menționate în cel mai recent raport al Agenției Internaționale de Cercetare a Cancerului – GLOBOCAN 2012, potrivit căruia cancerul de plămâni este cel mai frecvent tip de cancer în România, urmat de cel colorectal, de sân, de prostată și de col uterin.

Tot la nivelul anului 2012, la o populație masculină de 10.370.000 se înregistrau 43.100 de cazuri noi de cancer, iar din totalul celor 11.017.000 de femei, 35.600 reprezentau cazuri noi de boli oncologice.

Conform aceluiași raport, în România, riscul de a face cancer înaintea vârstei de 75 de ani este de 23 la sută în totalul populației, respectiv de 28 la sută la bărbați și de 19,1 la sută în rândul femeilor.