Medici de la Colentina, medaliați cu aur la Geneva, pentru simulator de înlăturare a litiazei renale

Medicii Victor Cauni, Cristian Persu și Felix Voinea au realizat un model artificial pentru simularea nefrolitotomiei percutanate, un simulator destinat instruirii practice a medicilor rezidenți și specialiștilor urologi care efectuează intervenții chirurgicale minim invazive de înlăturare a litiazei renale.

Cei trei medici de la Spitalul Colentina din București au primit pentru această invenție medalia de aur la Salonul de inventică de la Geneva, dar și premiul Technopol Moscova și premiul Arabia Saudită.

„Această cerere de brevet cu care am participat la Salonul internațional de inventică de la Geneva 2014 se referă la un dispozitiv, un model artificial care este adresat instruirii practice a medicilor rezidenți și a specialiștilor tineri în urologie, în efectuarea unor intervenții chirurgicale minim invazive de aport percutanate asupra rinichiului. Aceste intervenții chirurgicale minim invazive, traduse nefrolitotomie percutanată, sunt intervenții deosebit de delicate, care necesită o curbă destul de mare de învățare. Acest model fizic, acest simulator reprezintă un segment din corpul uman, pe care, respectând toate țesuturile – începând de la piele, țesut celular subcutanat, strat muscular, rinichi, ureter, vezică și întreg aparatul urinar – se poate simula operația de nefrolitotomie percutanată și de extragere a calculilor de la nivelul rinichiului”, a declarat pentru MEDIAFAX medicul Victor Cauni, șeful Secției de urologie de la Spitalul Colentina.

EXTERNE Ilham Aliev cere ca Moscova să RECUNOASCĂ OFICIAL că a doborât avionul civil Azerbaidjan Airlines

18:00

CINEMA Filme care s-ar putea lansa în ANUL 2025: De la Mission Impossible 8 la Avatar 3

17:59

Potrivit medicului, în prezent, operații de acest fel sunt simulate pe fructe, cum ar fi spre exemplu, mere, pere sau gutui.

„Cred că un aparat care reproduce organismul uman și care ajută medicul să învețe mai ușor tehnicile chirurgicale în acest tip de boală este foarte important. În lume mai existau simulatoare pentru alte tipuri de intervenții, dar pentru acest tip de intervenție și la modul în care există acest simulator, considerăm că este o premieră mondială, de aceea ne-a fost acordat premiul”, a mai spus Cauni.

Medicul Victor Cauni a precizat că acest simulator ajută medicul tânăr, rezidentul să ajungăm mai repede la performanță.

„Ajută să ajungem mai repede la o performanță, prin scurtarea curbei de învățare. Este un simulator prin care se antrenează medicii pentru operații. Acest simulator o să aibă și senzori în interiorul segmentului acela de corp creat ca să arate când se lezează un vas, când se lezează calea urinară, se arată fiecare pas greșit pe care-l poate face medicul. Se arată rinichii și cu calculii din interiorul rinichilor. Calculii se pot schimba, ca să producem o varietate mare de cazuri. Pot fi simulate diverse tipuri de calculi, atât la rinichiul drept, cât și la cel stâng, mergând până la cele mai dificile cazuri, dar cât mai apropiate de situațiile reale din sala de operație”, a explicat medicul.

Victor Cauni a adăugat că, la fel ca la pilotajul de avioane, la conducerea unui autoturism, acest simulator îi creează medicului reflexele necesare pentru intervenția chirurgicală în timp real în sala de operație.

Medicul a mai spus că există în România foarte mulți pacienți care au „litiază voluminoasă, litiază colariformă, litiază bilaterală, calculi duri”, în care nefrolitotomia percutanată și această operație minim invazivă, care combină atât chirurgia deschisă prin această mică incizie, cât și chirurgia endoscopică, prin toată aparatura prin care se rezolvă, într-un procedeu minim invaziv. De aceea, acestă operație este una dintre cele mai delicate din urologie, iar medicii care fac astfel de intervenții trebuie să fie tot timpul antrenați.

„Problema cu acest simulator al nostru este că, probabil, realizarea lui va fi destul de scumpă, pentru că trebuie să respectăm atât țesuturile umane, cât și consistența lor, să alegem materiale ca să facem efectiv un mulaj, un segment de om cu toate caracteristicile omului. Pe de altă parte, la fiecare intervenție chirurgicală simulată pe acest instrument trebuie să schimbăm atât rinichiul, cât și calculii din interiorul rinichiului. Deci tehnica, probabil, și întreținerea vor fi destul de scumpe, dar sperăm să găsim partenerii necesari și să-i convingem, să le arătăm că avantajele acestui simulator depășesc probabil cu mult costurile”, a mai spus medicul Victor Cauni.

Chirurgul speră ca simulatorul să fie pe piață în cel mult doi ani. El a precizat că, din nefericire, multe brevete rămân expuse în cabinetele medicilor.

„Am mai multe brevete de invenții sau cerere, toate au fost la Geneva. Am obținut mai multe premii și pentru acest brevet, pe lângă medalia de aur am obținut și premiul țării Arabia Saudită, premiul Tehnopol din Moscova, care au considerat că este o invenție, un dispozitiv deosebit. Primul brevet de invenție este un dispozitiv pentru injectarea soluțiilor vâscoase în incontinența urinară, cu care s-a și operat mult timp. Există mai multe, lombotom electric, teacă de nefrostomie, dispozitiv care ghidează cu control ecografic operațiile percutanate asupra rinichiului, pensă de nefrostomie, un tip special de pensă. Au fost mai multe brevete pentru care am repurtat distincții. Dintre toate invențiile însă, în uz a fost numai dispozitivul pentru colagen. Acum nu se mai practică, fiind aplicate tehnici moderne”, a adăugat Cauni.

Medicul a mai spus că urologia este o specialitate foarte bine tehnicizată, în care progresul tehnic schimbă conduita la fiecare pas.

„Noi mergem, să spunem, înainte cu un suport tehnic foarte bun și modificările din domeniul tehnologic au un mare impact în urologie, deci și dispozitivele, instrumentele și tehnicile trebuie să ținem noi ca urologi pasul cu schimbările din domeniul tehnic. Se schimbă destul de repede, apare aparatură nouă, apar tehnici noi, apar procedee noi, în folosul pacientului, în crearea unor metode cât mai puțin invazive, cât mai puțin nocive pentru pacient, care să-i asigure și o reinserție socială, și o operație cât mai ușoară. În zece ani de activitate am obținut 15 medalii”, a adăugat șeful Secției de urologie de la Spitalul Colentina.

Inventatorii încearcă acum să convingă firmele private să producă simulatorul în serie.

„Vedeți, acum începe o luptă foarte mare, ca să pui în practică invenția, să convingem firmele private, să convingem asociațiile, pentru că, vedeți, trăim într-o lume care este guvernată de bani, de profit imediat și probabil că aceste brevete, neaducând un profit imediat, sunt trecute în așteptare. Încă nu colaborez cu firme externe, dar să vedem dacă, în fine, o să avem propuneri sau nu în acest sens. Toate invențiile le-am făcut cu sufletul, țin la toate, vom vedea în viitor care din ele sau dacă se vor aplica și probabil timpul își va da măsura calității acestora”, a mai spus medicul Cauni.

Chirurgul a adăugat că mai are încă patru proiecte de cercetare, în care vrea să adapteze în instrumentele urologice și microunde, ultrasunete.

„Să vedem cum putem aceste microunde și ultrasunete să le implementăm mai mult în creșterea confortului actului medical și în brevetarea și inventarea unor dispozitive care, în final, să ajungă tot la un act medical mai ușor suportat de către pacient. Noi aici vrem să cercetăm în primul rând toate metodele prin care, de exemplu, la microunde sau la ultrasunete, cum acționează asupra țesutului uman. Este o cercetare pe termen mai lung, vrem să vedem cum acționează prin efect termic, prin efect non-termic, prin distrucție de membrană tisulară. Este practic o cerctare care este de mai lungă durată”, a conchis medicul.