Medicii pot elibera, începând de vineri, rețete electronice

Sistemul electronic de prescriere a medicamentelor intră în funcțiune, cu titlu experimental, vineri, 1 iunie, noile rețete urmând să fie eliberate, timp de câteva luni, în paralel cu cele clasice și să devină obligatorii din iulie, potrivit Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Reprezentanții CNAS au explicat modul de funcționare a noului sistem, pentru ca acesta să le fie clar atât medicilor și farmaciștilor, cât și pacienților.

ACTUALITATE Cum petreceau românii Revelionul în comunism. Era singura noapte din an când nu se întrerupea electricitatea

16:59

ACTUALITATE Reacția lui George Simion, după decizia Curții de Apel de a respinge contestația lui Călin Georgescu: „Voi cere mai departe repetarea alegerilor”

16:44

„Rețeta va avea două componente: componenta de prescripție și componenta de eliberare. În varianta online, pentru a funcționa, medicul trebuie să se autentifice cu un certificat digital, iar pacientul, cu CNP. Apoi, medicul poate face prescripția, care începe prin identificarea pacientului acum CNP (informații personale), apoi verifică dacă este asigurat și care sunt drepturile pe care le are prin asigurare”, a spus fostul directorul general al CNAS, Dorin Ionescu, la 25 mai, când încă se afla în funcție.

CNAS a precizat și că sistemul de prescriere electronică va lansa o atenționare în cazul în care vor fi introduse date incorecte. „Dacă prescriem un medicament care nu este bun pentru boala respectivă, primim o atenționare. Dacă medicamentul nu este dat în doza obișnuită, ci în una care depășește doza maximă admisă, obținem o atenționare. Dacă cantitatea totală zilnică sau pentru perioada de tratament depășește ceea ce este aprobat pentru utilizare, avem un alt mesaj de atenționare. Dacă există interacțiuni medicamentoase pentru două sau mai multe medicamente, sunt din nou atenționat. Nu poate fi depășită bariera de siguranță pentru pacient. Prescripția verificată va fi validată de sistem și va fi transmisă către toate farmaciile. La finalizarea consultului, pacientul va primi o rețetă cu medicația necesară, doza de administrare. Pacientul are acest document strict pentru uzul propriu și ca o măsură de siguranță. Dacă, prin absurd, o farmacie nu este conectată, se poate reconstitui prescripția”, a explicat Ionescu.

În secunda următoare prescrierii, pacientul își va putea lua medicamentele de orice farmacie din județul unde se află casa de asigurări la care este arondat. „Când vom avea cardul național de sănătate, această restricție, privind județul, ar putea fi scoasă”, a mai spus Ionescu.

Reprezentantul CNAS a explicat și ce se va întâmpla atunci când pacientul va ajunge la farmacie. „Farmacistul primește pacientul, pe care îl identifică. Sistemul identifică codul, apoi vede prescripția. Farmacistul verifică prescripția, confirmă că este corectă, justă și legală și poate fi decontată de către CNAS. Dacă prescripția este pe Denumirea Comună Internațională, farmacistul va alege medicamente ieftine sau scumpe, în funcție de opțiunea pacientului, va face completarea datelor cu medicamentul ales și costul acestuia”, a mai spus Dorin Ionescu.

Potrivit reprezentanților SIVECO, sistemul CNAS pentru rețeta electronică a fost testat pentru 10.000 de conectări pe secundă, ceea ce înseamnă, teoretic, 1,5 milioane de rețete pe zi, în condițiile în care, potrivit datelor din SIUI, în România se eliberează, lunar, 3-3,5 milioane de rețete.

Dragoș Dobran, director al departametului e-Health Siveco, a mai precizat, în 25 mai, că au fost finalizate ultimele teste privind implementarea rețetei electronice.

Fostul director general al CNAS a atras atenția că rețeta electronică, al cărei moment T zero este considerată data de 1 iulie, va intra în funcțiune cu handicapul lipsei informațiilor despre medicamente, Agenția Națională a Medicamentului (ANM) nefiind capabilă să ofere datele cerute în format electronic inteligent, potrivit Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

„Va începe cu un handicap, acela al lipsei informațiilor despre medicamente. Agenția Națională a Medicamentului nu a fost, în acest moment, capabilă să ne ofere în format electronic inteligent, aceste informații simple. Pdf-urile pe care le au sunt inutilizabile pentru un soft de o asemenea natură. O informație tip poză nu poate fi interpretată”, a declarat Ionescu, tot în 25 mai.

Potrivit Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF), peste o treime dintre cei 12.000 de medici de familie lucrează în rural și ar putea avea probleme cu implementarea rețetei electronice, pentru că, la prescrierea medicamentelor în acest sistem, este nevoie de internet cu bandă largă, însă localități nu sunt nici măcar electrificate.

„Dintre cei aproape 12.000 de medici de familie din România, 3.800 au cabinetele în mediul rural și ar putea reprezenta una dintre problemele implementării coerente a e-prescripției în România, în condițiile în care, pentru prescrierea medicamentelor în acest sistem, este nevoie de internet de bandă largă, iar unele localități rurale din România nu sunt nici măcar electrificate, a declarat secretarul SNMF, Sandra Adalgiza Alexiu.

Medicii care vor intra în sistemul electronic de prescriere vor putea primi bonusuri. Astfel, dacă 75% dintre rețete vor fi în sistem electronic, ei vor primi 100 de lei. Pentru 50-70% dintre prescrieri în sistem electronic, bonusul va fi de 50 de lei, potrivit CNAS.

Cei care nu vor dori să prescrie în sistem electronic ar putea fi sancționați și obligați să achite contravaloarea medicamentelor prescrise.

Potrivit CNAS, avantajul prescripției electronice este acela că vor fi asigurate siguranța tratamentului și reducerea riscului de complicații, prin evitarea erorilor de prescriere și acuratețea informației. De asemenea, un alt avantaj al acestui tip de prescriere vizează predictibilitatea consumului de medicamente și un management performant.

Cei care nu vor dori să prescrie în sistem electronic ar putea fi sancționați și obligați să achite contravaloarea medicamentelor prescrise.

Rețeta electronică va face parte dintr-o platformă integrată complexă intitulată „Platforma informatică a asigurărilor de sănătate – PIAS”. Principalele beneficii ale acestei platforme vizează administrarea informatică unitară și managementul deciziilor, creșterea performanțelor în acordarea serviciilor, facilitarea raportării și decontării acestora, dar și monitorizarea și controlul utilizării fondurilor.

Cardul electronic al pacientului va fi introdus în noiembrie, iar distribuirea lui va avea o frecvență de un milion de bucăți pe lună.

Întregul sistem electronic a costat aproximativ nouă milioane de euro și a fost finanțat din fonduri europene nerambursabile.