Medicul Valeriu Gheorghiță a spus ce se întâmplă dacă o persoană se infectează între cele două doze de vaccin
Medicul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare împotriva COVID-19 în România, a vorbit la Digi24 despre modul funcționează efectul vaccinului și după câte zile de la administrarea primei doze apare imunitatea în organism.
„Efectul de protecție începe la 14 zile de la prima administrare”
Medicul Valeriu Gheorghiță a vorbit despre ce se întâmplă dacă o persoană se infectează în intervalul dintre cele două doze.
„Efectul de protecție începe la 14 zile de la prima administrare, dar devine maxim la o săptămână de la efecturarea celei de-a doua doze. Pentru vaccinul dezvoltat de Pfizer și BioNTech, între cele două doze de ser administrat există un interval de 21 de zile”, a afirmat coordonatorul campaniei naționale de vaccinare.
„Forma va fi mai usoară, însă dacă persoana este simptomatică nu se mai face a doua doză de vaccin, ci se va se stabili diagnosticul precis și tratamentul pe care va trebui să-l urmeze”, a mai spus acesta.
Există sau nu efecte ale vaccinurilor anti-Covid asupra ADN-ului uman? Explicațiile specialiștilor
Guvernul României oferă, pe pagina sa oficială dedicată campaniei naționale de vaccinare, „carificări privind presupusele efecte ale vaccinurilor împotriva COVID-19 asupra ADN-ului uman”, în urma controverselor apărute în spaţiul public. Concluzia este că vaccinurile anti-Covid-19 sunt sigure şi eficace şi nu pot influenţa ADN-ul celular propriu.
Dr. Christiane Northrup, un medic obstetrician din SUA a declarat în cadrul unui interviu că vaccinurile împotriva COVID-19 pe bază de ARN mesager pot altera ADN-ul uman. Mai mult, vaccinurile bazate pe ARN mesager ar transforma oamenii în himere monitorizate prin tehnologia 5G de către Fundaţia Bill & Melinda Gates în scopul colectării de criptomonede”, scrie pe site-ul vaccinare-covid.gov.ro.
Câteva clarificări de natură ştiinţifică, urmate de recomandări privind surse suplimentare de informare
ARN-ul si ADN-ul sunt macromolecule indispensabile tuturor formelor de viaţă cunoscute până în prezent, alături de proteine, lipide şi carbohidraţi. ADN-ul uman este localizat în nucleul celular. ARN-ul mesager se găseşte în citoplasma celulară – în afara nucleului – şi are rol mult mai precis, cum este transmiterea de informaţii cu privire la sinteza de proteine în celulă. Întrucât ARN-ul mesager nu pătrunde în nucleul celular, nu poate influenţa ADN-ul celular propriu.
Vaccinurile care utilizează tehnologia ARN mesager folosesc o secvenţă de ARN mesager, care, odată introdusă în celule, transmite mesajul de sintetizare a proteinei Spike, proteină de suprafaţă a virusului SARS-CoV-2.
Cantitatea de ARN mesager corespnzătoare unei doze de vaccin este standardizată, ceea ce va asigura producţia unui nivel predefinit de proteină Spike. Identificarea în organismul uman a acestei proteine ca fiind străină declanşează un răspuns imun care este responsabil de construirea imunităţii împotriva COVID-19.
Practic, ARN-ul mesager reprezintă ”manualul” după care celulele umane învaţă să producă proteina Spike, astfel încât organismul să îşi construiască mecanismele necesare pentru a se putea apăra împotriva COVID-19 dacă va intra în contact cu virusul SARS-CoV2.
Tehnologia a fost adoptată de către companiile farmaceutice Pfizer, Moderna şi CureVac pentru dezvoltarea vaccinurilor împotriva COVID-19.
În Uniunea Europeană (UE), nici un vaccin nu poate fi comercializat înainte de încheierea studiilor clinice care să ateste că este sigur şi eficace şi că îndeplineşte condiţiile prevăzute de normele şi legile în vigoare”, se mai arată pe site-ul vaccinare-covid.gov.ro.