Meleșcanu a sesizat din nou la CCR un conflict pe completurile de cinci: Sunt multe cazuri blocate
„Subiectul este legat de problema completelor de cinci care au fost adoptate prin lege. ÎCCJ a făcut un regulament prin care spunea că pentru anumite dosare se poate face și din complet de trei. Din punctul meu de vedere, ei nu pot legifera. Trebuie să se țină în litera legii, care a spus complet de cinci. Pentru a nu avea un conflict constituțional între Parlament și Justiție, am prezentat mai multe argumente care reies din activitate și unele care se referă și la decizii ale CCR. Sunt mai multe (dosare – n.r.) blocate în care s-au făcut în instanță cereri de la avocați ca să fie trimise la CCR. Nu e normal ca să faci caz pe caz și să rezolvi conflictul ca atare. Ieri (miercuri – n.r.) am sesizat”, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, Teodor Meleșcanu.
Reprezentanții Curții Constituționale au transmis că părțile implicate în conflict au termen până la 20 noiembrie pentru a-și exprima punctele de vedere. Termenul pentru ședința de judecată se va stabili ulterior.
Pe 3 iulie, CCR a admis sesizarea privind conflictul dintre Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupție, obiecție făcută de Florin Iordache. Decizia de admitere a fost luată cu 5 voturi „pentru” și 4 „împotrivă”, din totalul de nouă judecători ai Curții Constituționale, au spus surse oficiale, pentru MEDIAFAX.
CCR arată, în motivarea deciziei prin care a stabilit un , că CSM avea obligația de a stabili criteriile prin care magistrații Înaltei Curți sunt selectați pentru a judeca cazurile de corupție. Curtea Constituțională a constatat că nu există prevederi legale care să stabilească specializarea judecătorilor Înaltei Curți în materia judecării infracțiunilor de corupție.
Curtea transmite că, nerespectând legea privind constituirea completurilor specializate, Înalta Curte de Casație și Justiție a afectat rolul și competența Parlamentului. CCR a constatat, de asemenea, că ÎCCJ s-a aflat într-un conflict juridic de natură constituțională în perioada 21 aprilie 2003 – 22 ianuarie 2019.
Cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și soluționate în primă instanță, anterior Hotărârii Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează să fie rejudecate.
Avocații lui Liviu Dragnea au invocat lipsa completurilor specializate în dosarul angajărilor fictive de la Direcția de Protecție a Copilului Teleorman. Între timp, ÎCCJ a decis condamnarea lui Liviu Dragnea la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, decizia fiind definitivă.
Conflictul juridic a fost sesizat de Florin Iordache pe marginea articolului 29, alineatul (1) din Legea 78/2000 care prevede că: „Pentru judecarea în prima instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate”. Acțiunea a fost făcută de vicepreședintele Camerei Deputaților, în perioada 16-24 martie, când acestuia i-au fost delegate atribuțiile de către președintele Camerei Liviu Dragnea din cauza unor probleme la spate care au necesitat internarea liderului PSD.