Memorandumul care propune desființarea SIIJ, pe ordine de zi a Guvernului: Argumentele GRECO, invocate

În document, Cătălin Predoiu aduce în discuție recomandările forurilor europene în legătură cu Secția. În concluzii, ministrul Justiției precizează că soluția este desființarea SIIJ.

„Văzând recomandările cuprinse în documentele europene menționate, dispozițiile legale care reglementează funcționarea și organizarea SIIJ, precum și modul concret în care a funcționat Secția de la înființare până în prezent, propunem ca poziția Ministerului Justiției în raporturile cu autoritățile și instituțiile publice, respectiv cu instituțiile Uniunii Europene sau internaționale pe această temă să fie în sensul susținerii soluției desființării SIIJ”, arată documentul furnizat de Guvern, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

Forma memorandumului pe marginea căruia ar putea fi discuții la reuniunea de vineri seara de la Palatul Victoria nu mai este aceeași cu cea inițială.

În prima variantă a documentului, prezentat în ședința din 6 decembrie a Cabinetului Orban, Cătălin Predoiu vorbea despre desființarea Secției de anchetare a magistraților sau „regândirea radicală a modului de funcționare și organizare a acesteia”.

„Văzând recomandările cuprinse în documentele europene menționate, dispozițiile legale care reglementează funcționarea și organizarea SIIJ, precum și modul concret în care a funcționat Secția de la înființare până în prezent, propunem ca poziția Ministerului Justiției în raporturile cu autoritățile și instituțiile publice, respectiv cu instituțiile Uniunii Europene sau internaționale pe această temă să fie în sensul susținerii uneia din următoarele soluții (care să fie dezbătute/adoptate în cadrul procedurilor parlamentare derulate cu privire la propunerile legislative aflate pe ordinea de zi a comisiilor de specialitate): desființarea SIIJ ori, după caz, regândirea radicală a modului de funcționare și organizare a acesteia”, arată memorandumul inițial.

Documentul aduce în prim plan argumentele GRECO.

GRECO a concluzionat că „recomandarea referitoare la abandonarea creării noii secții speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție nu a fost implementată de România.

Documentul amintește și de criticile aduse de comisia de la Veneția care a recomandat României „să reconsidere stabilirea unei structuri separate de parchet pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori; recurgerea la procurori specializați, însoțită de garanții procesuale efective, ar putea apărea ca o soluție alternativă mai potrivită”.

De asemenea, memorandumul este argumentat prin concluziile raportului MCV.

Concluziile din MCV au fost că modificările legate de accelerarea înființării Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și extinderea competenței sale au alimentat și mai mult sursele de îngrijorare și lipsa de încredere în aceste modificări. În special, unele dintre modificările propuse ale legilor păreau să servească intereselor anumitor persoane.

Trei ordonanțe de urgență, la ședința de vineri a Executivului

Guvernul va mai avea în discuție, vineri, un proiect de ordonanță de urgență pentru completarea unui articol din OUG 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A prin reorganizarea Regiei Autonome „Administrația Națională a Drumurilor din România”.

Conform proiectului de act normativ, este introdus un alineat în OUG 84/2003, prin care CNAIR poate încheia contracte de concesiune de lucrări și de concesiune de servicii pe terenurile care sunt în proprietarea publică a statului.

„C.N.A.I.R. poate încheia, în condițiile legii, contracte de concesiune de lucrări și de concesiune de servicii pe terenurile proprietate publică a statului, prevăzute la art. 3 alin. (1) (C.N.A.I.R. deține în proprietate bunuri imobile și mobile – n.r.), destinate spațiilor de servicii situate de-a lungul autostrăzilor și drumurilor expres pentru asigurarea de servicii necesare desfășurării traficului rutier, precum și a altor activități economice”, potrivit proiectului de OUG.

Un alt proiect de ordonanță de urgență vizează prorogarea termenului pentru înființarea Inspectoratului de Stat pentru Control în Transportul Rutier prevăzut în legea care modifică ordonanța Guvernului 26/2011. Astfel, termenul este amânat până la 1 ianuarie 2021.

Al treilea proiect de ordonanță de urgență completarea art. 201 din Legea educației naționale 1/2011, care face referire la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”.

Conform propunerii de act normativ, este introdus un nou alineat la articolul din Legea educației care prevede că studenții Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, înmatriculați la programe de licență, master și postuniversitare pentru nevoiele SRI și alotra autorități publice cu atribuții în domeniul securității naționale nu sunt obligați să se înregistreze în Registrul Matricol Unic al Universităților din România (RMUR).

„(1²) Fac excepție de la obligativitatea înregistrării în RMUR, prevăzut la alin. (1): a) studenții Academiei Naționale de Informații «Mihai Viteazul» înmatriculați la programe de licență, master și postuniversitare pentru nevoile Serviciului Român de Informații și pentru alte autorități publice cu atribuții în domeniul securității naționale;

b) cetățenii străini pregătiți în cadrul Academiei Naționale de Informații «Mihai Viteazul» pe bază de protocoale încheiate în acest scop între Serviciul Român de Informații și organe similare de informații ale statelor de care aparțin aceștia, în condițiile legii”, arată proiectul OUG înscris pe ordinea de zi a reuniunii de vineri a Executivului.

Potrivit Legii educației în vigoare, RMUR este o bază de date electronică în care sunt înregistrați toți studenții din România din universitățile de stat sau particulare acreditate ori autorizate să funcționeze provizoriu, precum și studenții-doctoranzi din Academia Română.

„Registrele matricole ale universităților și al Academiei Române devin parte a RMUR, asigurându-se un control riguros al diplomelor”, mai prevede legea.