Mesaj emoționant de la fostul Principe Nicolae la doi ani de la moartea regelui Mihai I: Dragostea și dorul de bunici sunt unice – FOTO

„Dragostea și dorul de bunici sunt unice. Doi ani de când bunicul meu, Majestatea Sa Regele Mihai I, a plecat dintre noi. Să ne amintim cu drag de el mereu”,a  postat Nicolae al României pe Facebook.

Principesa Margareta și fostul principe Nicolae, reprezentanți ai Casei Regale a României, se află încă într-un război rece început în urmă cu patru ani, atunci când Nicolae a fost exclus oficial din linia succesorală și dezmoștenit.

Mihai I a fost și ultimul supraviețuitor dintre șefii de stat din perioada celui de-al doilea Război Mondial. A devenit pentru prima dată rege după moartea bunicului său, Ferdinand, și în urma renunțarii la tron a lui Carol al II-lea, tatăl său (decembrie 1925). A fost detronat de propriul său tată său, după doar trei ani și a reprimit coroana un deceniu mai târziu, după abdicarea lui Carol al II-lea.

La 10 mai 1941, de Ziua Națională a României, prin decret semnat de Ion Antonescu, a fost înălțat la gradul de mareșal, bastonul fiindu-i înmânat de conducătorul statului. După colaborarea României cu Germania nazistă în al Doilea Război Mondial și după ce forțele sovietice au intrat în România, regele a organizat arestarea lui Antonescu în 23 august 1944.

Pe 6 martie 1945, presiunile Uniunii Sovietice l-au forțat pe Mihai să numească un guvern pro-sovietic dominat de Partidul Comunist Român, prim ministru fiind numit Petru Groza.

În iulie 1945, Stalin l-a decorat cu Ordinul Victoria pentru curajul personal dovedit în răsturnarea lui Antonescu, pentru stoparea războiului contra Aliaților, cât și în semn de recunoștință pentru ordinul de încetare a focului emis de Rege în lovitura de stat, ordin care a grăbit avansul Armatei Roșii.

Între august 1945 și ianuarie 1946, prin ceea ce s-a numit mai târziu „greva regală”, a încercat, fără succes, să se opună guvernului comunist al lui Petru Groza, refuzând să-i semneze decretele. La presiuni sovietice, britanice și americane, a renunțat în cele din urmă la opoziția sa față de guvernul comunist, încetând să-i mai ceară demisia.

În noiembrie 1947, a călătorit la Londra la nunta viitoarei Regine Elisabeta a II-a, ocazie cu care a cunoscut-o pe Prințesa Ana de Bourbon-Parma, care urma să-i devină soție.

A fost obligat să abdice în 30 decembrie 1947 și s-a exilat în Versoix (Elveția), iar revenirea nu i s-a permis până în 1997.

În martie 1948, denunță abdicarea sa ca fiind smulsă cu forța și ilegală. În iunie 1948 s-a căsătorit cu Prințesa Ana de Bourbon-Parma, cunoscută și sub numele de Regina Ana a României, cu care are cinci fiice. Cei doi au format cel mai longeviv cuplu regal din istoria României.

În 1948, autoritățile române comuniste i-au retras cetățenia română; a locuit în Marea Britanie și apoi în Elveția.

În 1992, trei ani după Revoluția Română din 1989 prin care a fost îndepărtat guvernul comunist, noul guvern român i-a permis Regelui Mihai să revină în țară pentru sărbătorile de Paște.

În 1997, după înfrângerea electorală a lui Iliescu de către președintele Emil Constantinescu, România a acordat înapoi Regelui Mihai cetățenia română și i-a permis din nou să viziteze țara.

După îndelungi dispute între Casa Regală și statul român, familia regală a ajuns la o înțelegere cu autoritățile de la București, „reconcilierea” de la 20 mai 2001 incluzând și retrocedarea unei părți a averii regale.

Pe 25 octombrie 2011, pentru prima dată de la abdicare, Regele Mihai a fost invitat să susțină un discurs în fața Camerelor reunite ale Parlamentului. „Doamnelor și domnilor senatori și deputați, sunt mai bine de 60 de ani de când m-am adresat ultima oară națiunii de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie și cu speranță invitația. Prima noastră datorie este să ne amintim de toți cei care au murit pentru independența noastră în toate războaiele pe care a trebuit să le ducem și în decembrie 1989. Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul. Oamenii călătoresc și încearcă să își consolideze familia și viața spre binele generațiilor viitoare. România a evoluat mult în ultimele două decenii. Drumul nostru ireversibil către UE și NATO nu ar fi fost posibil fără acțiunea pentru libertate și democrație a legislativului românesc din 1989″, a spus Regele Mihai în fața Parlamentului.

„Am servit națiunea română de-a lungul unei vieți lungi și pline de evenimente, multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit rege pot spune că cele mai importante lucruri de dobândit după libertate și democrație sunt și demnitatea. Democrația trebuie să îmbogățească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca și toate țările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectați și pricepuți. Nu trebuie niciodată uitați românii și pământurile românești care ne-au fost luate, ca urmare a împărțirilor Europei în sfere de influență. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în țara noastră sau dacă vor să rămână separați. Jurământul meu a fost făcut și continuă să fie valabil pentru toți românii. Ei sunt toți parte a națiunii noastre și așa vor rămâne totdeauna”, a mai spus Regele Mihai.

În primăvara anului 2016, pe 2 martie, reprezentanții Casei Regale au anunțat printr-un comunicat de presă că Regele Mihai I este grav bolnav și din acest motiv se va retrage din viața publică. Consiliul Regal a luat notă de starea de sănătate a Majestății Sale, care a fost supus unei operații chirurgicale, diagnosticele puse de echipa medicală fiind „carcinomepidermoid metastazant” și „leucemie cronică”. Regele a urmat un tratament complex și solicitant, care l-a împiedicat să apară în public, având nevoie de o perioadă de refacere.

La rândul său, Regele Mihai I a transmis atunci următorul mesaj: „În ultimele săptămâni, am primit vestea unui serios diagnostic medical. Această situație vine în anul în care Familia și Țara sărbătoresc 150 de ani de la fondarea Dinastiei și a Statului Român modern. Sunt sigur că fiica mea, Margareta, Custodele Coroanei, va găsi înțelepciunea și forța de a mă reprezenta și de a duce la îndeplinire toate acțiunile mele publice. Am cerut Consiliului Regal să-și continue menirea și să prezinte sfatul său Custodelui Coroanei”.