MESAJUL DE PAȘTE al românilor din Transnistria: „Să nu uitați de cei mai triști ca voi!”

„Noi, profesorii din stânga Nistrului, le adresăm la toți românii din țară și românilor de pretutindeni urări de bine, cu multă sănătate. Să întâmpine Paștele fericiți, dar să nu uite de cei mai triști ca ei. Și să dea Domnul ca Paștele 2014 să le aducă numai bucurii și fericire tuturor românilor din țară”, transmite Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, românilor din stânga Nistrului.

În Tiraspol, românii respectă aceleași tradiții ca în România. Vopsesc ouă, gătesc cozonac și fac pască. La biserică nu merg foarte mult, pentru că în Tiraspol nu există lăcașuri de cult unde slujba să se țină în limba română. Cu toate acestea, sărbătoarea Paștelui nu diferă prea mult de tradiția românească.

„Sfintele Sărbători de Paști sunt așteptate de noi așa cum sunt așteptate de toți creștinii ortodocși. Românii din Transnistria sărbătoresc Paștele la fel ca și românii din România. Gospodinele coc cozonaci și pască. Pasca se coace cu brânză, cozonacii după diferite rețete”, dezvăluie Raisa Pădurean, directorul adjunct de la Liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol, cum decurge Paștele în Transnistria.

După ce unii dintre ei merg la Slujba de Înviere, românii din Tiraspol  întind masa de sărbătoare. Pentru copii există o tradiție, care îi va ajuta să rămână sănătoși tot anul, spun românii din Transnistria.

Tradiția oului roșu și oului alb

„Copiii înainte de a se așeza la masă se spală pe obraji, luând apă dintr-un vas special, unde se pun două ouă, unul de culoare albă și altul de culoare roșie. Oul roșu simbolizează sănătate, iar oul alb puritate, curățenie sufletească. Părinții, bunicii aruncă bani în vasul cu apă, ceea ce însemnă că le doresc celor mici bogație și avuție”, spune Raisa Pădurean.

În Transnistria, meniul de Paște cuprinde, pe lângă bucatele tradiționale, și răcituri de cocoș. „La noi se face și piftie de Paște, dar din carne de cocoș, iar în mijloc punem ouă”, mai spune Raisa Pădurean. De pe masa de Paște nu lipsesc nici ruladele și cozonacii cu dulceață de trandafiri.

Iepurașul nu vine la Tiraspol, pentru că nu există această tradiție. „Dar noi facem cadouri copiilor, nepoților”, arată directoarea de la „Lucian Blaga”. În schimb,  unele dintre datinile de la strămoși se păstrează și astăzi. „La noi se păstrează tradiția ca în ziua de Paște să se cânte numai cântece pascale”, adaugă Raisa Pădurean.

Elev din Tiraspol: „Mama e un bucătar foarte bun”

Elevii de la Liceul „Lucian Blaga” le urează și ei „Paște Fericit!” românilor. „În fiecare an, mama gătește bucatele cu multă bucurie, și noi, cei de acasă așteptăm cu nerăbdare, pentru că ea este un bucătar foarte bun. Tradițional, pe masa de sărbătoare avem: piftia, pârjoalele, cozonaci, ouă roșii, pască, sarmale, salate”, mărturisește Ion Iova, elev în clasa a XII-a la Tiraspol, dar care locuiește într-un sat situat la câțiva kilometri de Tiraspol.

Se aprinde focul la marginea satului

Băiatul spune că bucatele se pregătesc până sâmbătă seara. Excepție fac ouăle, pe care toți membrii familiei le vopsesc în roșu cu doar cu câteva ore înainte de Înviere. Una dintre tradițiile ale cărei origine nu o mai știe nimeni este aprinderea unui foc la marginea satului.

„O tradiție care se respectă mai la Nordul Transnistriei este arderea anvelopelor de automobile la marginea satului. Care este originea acestei tradiții majoritatea, ca și mine, nu știe, însă”, mai arată Ion Iova.

Pentru colegul lui, Kolea Romanov, elev  tot în clasa a XII-a,  Sărbătoarea Paștelui înseamnă reunirea familiei. Chiar dacă slujbele se țin în limba rusă, Kolea merge puțin și la biserică.

„La biserică merge aproape toată familia, pentru a asista cât de puțin la slujba de Înviere. Un moment foarte emoționant pentru mine, în timpul slujbei, este înconjuratul bisericii de 3 ori, apoi aducerea marii vești, și strigătul îmbucurător al preotului: „Hristos a înviat!”, dar și răspunsul mulțimii: „Adevărat a înviat!”, mărturisește Kolea Romanov.

Și în familia lui Kolea se păstrează tradiția oului alb și roșu.„ În dimineața de Paști, fiecare membru al familiei își spală mâinile și fața cu  apă în care sunt 2 ouă, unul roșu și altul alb și o monedă de argint, pentru a fi sănătoși  și tari pe tot parcursul anului”, afirmă băiatul.

Românii din Tiraspol au avut zilele trecute emoții mari după ce au primit vestea că Parlamentul din Transnistria a cerut oficial alipirea la Rusia. Ei au spus, într-o intervenție pentru gândul, că în Transnistria „sunt condiții foarte dure”. Prezent două zile la București, directorul Liceului „Lucian Blaga”, Ion Iovcev, a spus că pe lângă sprijinul moral, românii ar trebui să-i sprijine și financiar pe frații lor de peste Prut. „Am spus că bine ar fi să fie ajutate cele opt școli în limba română din Transnistria, nu numai moral, dar și financiar, pentru că situația noastră este destul de complicată”, a declarat Ion Iovcev.

Nu e prima dată când românii din Transnistria cer ajutorul României. În luna martie, Gândul publica un apel emoționant al românilor din Transnistria către România. Directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev, a redactat o SCRISOARE CĂTRE ROMÂNIA în numele elevilor, profesorilor și părinților,  scrisoare în care vorbea despre presiunile la care sunt supuși românii din stânga Nistrului. „Lupta este inegală, de aceea avem nevoie de ajutorul românilor din țară, avem nevoie să fim auziți de însăși Țara! Sângele apă nu se face! Fiți alături de noi!”, era apelul românilor din Tiraspol.