„Nu este Unirea Mică, este Unirea de bază, iar la Alba Iulia, în 1918, a fost Unirea de la vârf. Aceasta este Unirea de bază, pentru că a permis crearea, în 1862, a statului unitar modern, numit România. Această Românie a fost capabilă să ajungă la independență totală față de imperiul otoman, în 1877, iar apoi la ridicarea în 1881 la stat de regat, autocefalia BOR în 1885 și pregătirea Unirii Transilvaniei, Basarabiei, Bucovinei cu România la 1918”, a spus Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, PF Daniel, sâmbătă, după Slujba Sfântei Liturghii, în care au fost pomeniți domnitorul Alexandru Ioan Cuza, mitropoliții Nifon al Țării Românești și Sofronie Miclescu al Moldovei, precum și ceilalți făuritori ai Unirii Principatelor Române.
Întâistătătorul BOR a mai spus că Unirea din 24 ianuarie nu trebuie văzută ca o zi de odihnă în plus din calendar, ci ca o zi de sărbătoare națională. „Este zi pentru cinstirea și îmbogățirea valorilor poporului român”, a adăugat PD Daniel, precizând că a recomandat ierarhilor și preoților din eparhiile din țară și străinătate să oficieze slujbe de pomenire a tuturor celor care au contribuit la Unirea Principatelor și de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru realizarea acestui deziderat național.
Slujba de la Catedrala Patriarhală s-a încheiat cu Hora Unirii, cântată de corul Patriarhiei, după care au fost depuse coroane de flori, din partea Patriarhiei și a Academiei Română, la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Ulterior, în Sala Sfântului Sinod din Reședința patriarhală, a avut loc sesiunea de comunicări științifice „Consecințele benefice ale Unirii Principatelor Române”, organizată de Patriarhie și Academie.