Reprezentanții societăților de pompe funebre se plâng că, în ultima perioadă, au ajuns, din ce în ce mai des, victimele unor înșelăciuni din partea rudelor celor pe care au fost angajați să-i îngroape. Aceștia susțin că urmașii celor decedați au început să fugă cu ajutorul de înmormântare primit de la stat și că singura metodă prin care situațiile de acest gen pot fi prevenite este o schimbare de ordin legislativ.
Alexandru Ruș, unul dintre antreprenorii implicați în așa numitele afaceri cu moartea, a spus, în exclusivitate pentru Gândul.ro, că societățile românești care activează în acest domeniu sunt, din ce în ce mai des, victime ale urmașilor celor decedați.
Acesta a explicat că, după decesul unui pensionar, rudele primesc un ajutor, de la Casa de Pensii, care decontează 5.429 de lei, sumă care, în cele mai multe cazuri, acoperă costurile de înhumare. Numai că, acești bani sunt achitați abia după ce familia îndoliată prezintă factura și bonul de casă care atestă faptul că serviciile funerare au avut loc.
Iar în aceste condiții, are loc o înțelegere verbală, care, de fapt, presupune inclusiv o încălcare a legii. Cu toate că nu încasează banii, în mod real, societatea de pompe funebre eliberează factura și bonul. Potrivit înțelegerii, clientul se duce apoi la Casa de Pensii, ridică banii și ar trebui să-i dea, mai departe, firmei respective.
„Aici intervine problema. Din punct de vedere legal, odată ce am eliberat bonul de casă, am admis și faptul că familia ne-a achitat serviciile. Ca urmare, dacă urmașii nu vor să ne dea banii, după ce îi ridică de la ghișeul Casei de Pensii, nu se poate face nimic. Iar în ultima perioadă, s-au tot întâmplat astfel de situații”, a explicat Ruș.
Acesta a mai spus că s-a ajuns în situația în care clienții se duc să ridice ajutorul de înmormântare însoțiți de un reprezentant al societății care s-a ocupat de înhumare, tocmai pentru a preveni, pe cât posibil astfel de situații.
„Chiar și această metodă este una relativă, pentru că oamenii nu pot fi tâlhăriți. Până la urmă ține doar de buna lor credință. Așa că, cel mai probabil, după ce criza provocată de pandemia de COVID-19 se mai liniștește, va exista o propunere de modificare a legislației pentru a putea combate această metodă”, a mai spus Alexandru Ruș.