MICROSOFTGATE. Lista politicienilor și afaceriștilor implicați în megadosarul licențelor IT

Elena Udrea a pășit pentru prima dată în sediul DNA în calitate de suspect, adică este prima dată când fost acuzată oficial de o infracțiune de corupție – spălare de bani și fals în declarația de avere. Joi 29 ianuarie, Elena Udrea a fost dusă cu mandate la DNA. A stat patru ore și la ieșire a menționat că nu a dat nici o declarație.

Udrea beneficiara presupuselor șpăgi ale lui Cocoș

Anchetatorii susțin că Dorin Cocoș ar fi primit în 2009 o mită de 9 milioane euro pentru a-și folosi influența asupra ministrului Gabriel Sandu, pentru ca societatea Fujitsu Siemens să primească contractul pentru licențele informatice Microsoft. Procurorii susțin, că din cele 9 milioane de euro, Dorin Cocoș ar fi împrumutat compania Eurohotels, dar și că a achizționat o serie de imobile. Din descrierea faptelor făcute de procurori, rezultă că cele 9 milioane euro au fost utilizate în două scopuri: primul a fost să împrumute Eurohotels, împrumuturile fiind în cuantum mic – sub 40.000 lei; al doilea – achiziția de imobile, achiziție făcută în comun de soții Udrea-Cocoș.

ACTUALITATE Sute de polițiști PROTESTEAZĂ în fața penitenciarelor din mai multe orașe și refuză să intre în tură

11:45

POLITICĂ De la 1 ianuarie 2025, PAȘAPOARTELE vor fi trimise solicitanților, gratuit, la orice adresă din țară

11:35

Foto: Un Cetățean a venit la audierile de la DNA. Sursa foto: MEDIAFAX / Octav Ganea

Procurorii susțin că Udrea ar fi săvârșit infracțiunea de fals în declarații pentru că nu a declarat împrumuturile menționate mai sus. Acuzația cea mai serioasă este aceea de spălare de bani. Anchetatorii susțin că Udrea cunoștea faptul că imobilele cumpărate în comun cu Dorin Cocoș au fost plătite din banii primiți ca mită pentru intervențiile sale.

„Din probatoriul administrat până la acest moment, rezultă probe certe în sensul că inculpatul Cocoș Dorin a săvârșit infracțiunea de trafic de influență, sumele de bani obținute cu titlu de folos necuvenit din săvârșirea acestei infracțiuni fiind utilizate în achiziția de imobile și pentru creditarea societăților. Din declarațiile de avere din perioada 2009 – 2014, rezultă că  Udrea Elena Gabriela cunoștea proveniența fondurilor utilizate pentru achiziționarea de bunuri comune, având cunoștință și de intenția inculpatului Cocoș Dorin de obținere a unor chitanțe false privind restituirea pretinsului împrumut de la Pescariu Dinu”, au explicat surse judiciare pentru gândul.

Elena Udrea, în fața DNA. Sursa foto: MEDIAFAX / Octav Ganea

Ce conține dosarul Micosoft

Procurorii DNA au început urmărirea penală în cazul licențelor informatice din școli în urma unei plângeri penale depuse de Guvernul Ponta. DNA investighează daca că în acest caz s-ar fi dat mită. La mijloc este vorba de un contract de 105 milioane dolari semnat în 2004 când premier era Adrian Năstase. Urmărirea penală a DNA a început după ce Corpul de Control al premierului Ponta a sesizat o serie de posibile  fapte de corupție ale foștilor miniștri Daniel Funeriu și Valerian Vreme. Hotărârile de Guvern din perioada Năstase și din 2008 (guvernul Tăriceanu) care vizează contractul de 105 milioane dolari au fost semnate de Dan Nica, Mihai Tănăsescu, Remus Pricopie, Varujan Vosganian.

Secretarul General al Guvernului, Ion Moraru, a fost chemat la DNA pentru audieri într-un dosarul de corupție care vizează afacerea de 105 milioane dolari cu licențe pentru programe informatice. În aceeași cauză a fost audiat ieri și Eugen Bejinariu, fost Secretar General al Guvernului în cabinetul lui Adrian Năstase.

De unde a plecat dosarul

În mai 2013, Guvernul Ponta a depus la DNA o sesizare pe numele foștilor miniștri PDL Daniel Funeriu și Valerian Vreme. Sezizarea privea o afacere legată de modul de achiziție al unor licențe pentru programe informatice. Cei doi foști demnitari au promovat o Notă privind achiziția de soft educațional Windows, în baza căreia au efectuat plăți de aproape 9 milioane euro fără temei legal, susținea anul trecut Corpul de Control al Guvernului Ponta. Mai mult, nevoile ar fi fost supraevaluate cu aproximativ 70.000 de licențe de folosire a softului, ceea ce a dus la o încărcare a notei de plată cu 5,4 milioane de euro, se menționa în același raport de control.

Concluzia rezultă dintr-un raport întocmit de Corpul de Control al primului-ministru, în urma verificărilor efectuate la Ministerul pentru Societatea Informațională și la Ministerul Educației, conduse de Vreme, respectiv Funeriu, în legatură cu închirierea de licențe educaționale – programe informatice folosite în sistemul de educație românesc.

DNA a explicat în cererile prin care solicită Parlamentului aviz pentru urmărirea penală a patru foști miniștri că afacerea licențelor Microsoft a început în 2003 când Adrian Năstase a semnat un memorandum cu compania IT din SUA. În România însă licențele au ajuns să fie vândute de un intermediar, Fujitsu Siemens Computers. Procurorii spun că pe firul afacerii s-ar fi interpus Claudiu Florică, reprezentant al firmei Fujitsu Siemens Computers.

Ancheta DNA a arătat că în acest dosar se întălnesc rețelele de corupție din politică cu rețelele de corupție din afaceri. În centrul afacerii fiind Claudiu Florică el fiind cel care a jucat rolul de pivot și cel care a dat mita către oamenii de afaceri care mai departe duceau banii către politicieni iar cei din urmă alimentau partidele.

Gândul vă prezintă lista personajelor anchetate în dosar și rolul lor

Claudiu Florică, Dinu Pescariu, Dorin Cocoș, Alexandru Bitner, Nicolae Dumitru (Niro) sunt cei mai importanți oameni de afaceri investigați de DNA în acest dosar. Din datele prezentate de procurori până acum ar fi fost beneficiarii spăgilor date de compania Fujitsu Siemens Computers compania care a revândut în România licențele Microsoft.

Foto: Claudiu Florică / Sursa: MEDIAFAX

Claudiu Florică, reprezentant al firmei Fujitsu Siemens Computers, este cel despre care procurorii spun că s-a interpus pe firul afacerii. DNA susține că acesta și-a dezvoltat o adevărată rețea de influență atât în mediul politic, cât și în lumea afacerilor. Printre cei menționați sunt Dinu Pescariu, Alexandru Bittner sau Nicolae Dumitru, cunoscut drept proprietarul grupului Niro. Claudiu Florică este cel care a accesat oamenii de afaceri menționați mai sus și care la rândul lor au avut rolul de a interveni pe lângă miniștrii de care depindea semnarea contractelor pentru licențele Microsoft. Vezi aici profilul complet al lui Claudiu Florică

Dorin Cocoș, soțul Elenei Udrea, este acum arestat în acest dosar, fiind acuzat că a primit o șpagă de 9 milioane de euro. În schimbul banilo, Cocoș și-ar fi folosit influența asupra ministrului Gabriel Sandu, pentru ca societatea Fujitsu Siemens să primească contractul pentru licențele informatice Microsoft. Procurorii susțin că din cele 9 milioane de euro Dorin Cocoș ar fi împrumutat compania Eurohotels, dar și că a achizționat o serie de imobile. Din descrierea faptelor făcută de procurori, rezultă că cele 9 milioane euro au fost utilizate în două scopuri: primul a fost să împrumute Eurohotels, împrumuturile fiind în cuantum mic – sub 40.000 lei;  al doilea scop – achiziția de imobile, achiziție făcută în comun de soții Udrea-Cocoș.

Nicolae Dumitru a fost reținut, de DNA, pentru trafic de influență și spălare de bani în dosarul Microsoft. El este acuzat că a cerut de la Fujitsu Siemens 7,6 milioane dolari mită. În schimbul banilor, Nicolae Dumitru s-ar fi angajat să intervină la foștii miniștrii Dan Nica și Șerban Mihăilescu care urmau să aprobe contractele supraevaluate pentru achiziționarea de licențe informatice.

Nicoale Dumitru, secretar general adjunct al UNPR, partidul condus de Gabriel Oprea, a fost reținut de DNA pentru trafic de influență și spălare de bani. El este proprietarul grupului de firme Niro și are o avere evaluată la 60 milioane euro. În 2006, un angajat al firmelor sale a dezvăluit că Elena Udrea și Dorin Cocoș au fost asociați într-o companie alături de grupul său de firme. Dumitru este și secretarul general al Casei România-China, un ONG al cărui scop autodeclarat este „promovarea și dezvoltarea relațiilor de prietenie între România și China”. Vezi aici profilul complet al lui Nicole Dumitru 

Alexandru Bittner, nu este pus sub acuzare în acest dosar dar el este acuzat de către Nicolae Dumitru că a cerut și primit 3,8 milioane de dolari în afacerea Microsoft. Mai precis, Nicolae Dumitru susține că în 2003 Dinu Pescariu, și el investigat în dosar, i-a relatat că afacerea Microsoft este blocată de Bittner care avea o mare influență asupra lui Adrian Năstase, premier la acea vreme. Pescariu i-a cerut lui Nicolae Dumitru să discute cu Bittner pentru a „debloca” afacerea. Nicolae Dumitru susține că Bittner i-a cerut 3,8 milioane de dolari pentru ca Fujitsu Siemens Computers să primească toatea aprobările pentru contractile de livrare a licențelor Microsoft. Tot Nicolae Dumitru a declarat procurorilor că banii au fost dați în mai multe transe.

Dinu Pescariu, fost tenismen nu este pus sub acuzare în dosarul Microsoft, dar procurorii relatează că acesta era implicat în rețeaua care a drenat banii din acest contract. „Dinu Pescariu – care trebuia să asigure susținere financiară și relaționarea cu persoane ce aveau influență aspra unor membri ai Guvernului, să asigure deschiderea unor conturi în străinătate din care să fie efectuate plăți către miniștrii sau funcționarii implicați”, au notat procurorii DNA despre implicarea lui Pescariu în dosar.

Pescariu a avut rolul de a înființa fime offshore prin care ulterior erau circulate spăgile care ajungeau la oamenii de afaceri din România și la politicieni. Pescariu este cel despre care procurorii spun că i-a dat lui Dorin Cocoș suma de 9 milioane de euro. Pescariu era intermediul dintre Claudiu Florică, Dorin Cocoș și ministrul Gabriel Sandu. „În cursul anului 2008 sau 2009, în contextul finalizării contractului dintre Guvernul României și Microsoft, Florică Claudiu a apelat la Dinu Pescariu, despre care era cunoscut că avea o relație bună cu Dorin Cocoș pentru a-l susține în cadrul licitației ce urma a se realiza”, a relatat unul dintre martorii din dosarul Microsoft.

Gheorghe Stelian este și el menționat în acest dosar în legătură cu Dorin Cocoș. Gheorghe Stelian a fost trimis în judecătă în dosarul despăgubirii frauduloase de la ANRP în care a fost arestată Alina Bica, fosta șefă a DIICOT și amica Elenei Udrea. În dosarul Micosoft anchetatorii susțin și că din verificarea extraselor de cont rezultă că, în mai 2012, Dinu Pescariu a efectuat o plată în sumă de 2,5 milioane de euro către Gheorghe Stelian, persoană implicată în proiecte imobiliare împreună cu Dorin Cocoș.

„În cursul anului 2010, o persoană din anturajul lui Gheorghe Stelian a preluat creanța aferentă creditului de 3,26 milioane de euro contractat de Udrea Elena Gabriel la BRD-Group Societe Generale SA”, au mai scris procurorii în documentele citate.

În dosarul Bica, Gheorghe Stelian este ce care a beneficiat de o despăgubire de 61 de milioane de euro considerate frauduloasă de procurorii DNA.

Mediafax a scris că omul de afaceri Gheorghe Stelian, zis Stelu, este cunoscut pentru mai multe afaceri cu imobiliare. De la el ar fi cumpărat Elena Udrea, în 2006, un teren în zona Floreasca din București, pentru a construi locuințe. Totodată, Udrea a mai cumpărat un teren pe malul lacului Grivița, tot pentru un proiect imobiliar, după ce a făcut un credit de 3,3 milioane de euro la BRD. Proiectul neavând succes, Udrea a vândut terenul și creditul lui Alexandru Faur, partener de afaceri al lui Stelian.

Procurorii DNA mai spun că din rețeaua de influență a lui Claudiu Florică mai făceau parte următoarele persoane

Dragoș Stan – administrator al firmei SCOP COMPUTERS SA (care avea ca principal obiect principal de activitate comerțul cu calculatoare, echipamente periferice și software), căruia îi revenea rolul de a asigura un circuit al sumelor de bani care să permită plata unor comisioane către persoanele decidente prin înființarea unor societăți de tip Off – shore,

Khalil Abi Chahine — căruia îi revenea sarcina de a intermedia, direct sau prin intermediul altor persoane, relația cu Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației (MCTI) și Secretariatul General al Guvernului (SGG),

Culacov Nicolae Dan Constantin – administrator la OMNITECH TRADING SA, apropiat al ministrul Mihai Nicolae Tănăsescu, care a avut rolul de a obține aprobările de la Ministerul Finanțelor Publice și de a obține scrisoarea de confort,

Ujeniuc Alexandru – administrator al SC Dim Soft SRL, care avea rolul de a sigura suportul tehnic necesar vis-a-vis de relațiile îndelungate ale firmei cu Microsoft și relaționarea cu persoanele din conducerea Microsoft România, precum și deschiderea unor conturi în străinătate din care să fie plătite foloase unor funcționari implicați.

Nicolaescu Dragoș – care trebuia să asigure suport tehnic, deschiderea unor conturi în străinătate din care să fie efectuate plăți către miniștrii sau funcționarii implicați.

Pletea Florin – pentru suport tehnic și deschiderea unor conturi în străinătate din care să fie efectuate plăți către miniștrii sau funcționarii implicați.

Nouă miniștri urmăriți penal de DNA în dosarul Micosoft

DNA susține că miniștrii Dan Nica, Adrian Țicău, Gabriel Sandu, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Serban Mihăilescu, Ecaterina Andronescu și Valerian Vreme sunt acuzați că ori au luat șpagă ori au făcut trafic de influență sau au comis abuz în serviciu în afacerea Microsoft.

Foto: Dan Nica

â–ºDan Nica este acuzat de de  abuz în serviciu,  luare de mită, trafic de influență și spălare de bani. Procurorii susțin că Nica ar fi cerut 20 de milioane de dolari mită de la compania Fujitsu Siemens Computers. Procurorii susțin că Dan Nica a primit o parte din bani în contul unor societăți de tip off – shore cu titlu de consultanță și asistență tehnică. În schimbul banilor Nica ar fi favorizat Fujitsu Siemens Computers.

â–ºAdriana Țicău, ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației în perioada iulie-decembrie 2004, pentru săvârșirea infracțiunilor de  abuz în serviciu,  luare de mită,  trafic de influență, spălare de bani. DNA nu precizează cuamntumul mitei primite de Țicău.

â–ºGabriel Sandu, ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale în  perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, pentru săvârșirea infracțiunilor de  abuz în serviciu,  luare de mită,  trafic de influență și spălare de bani. Este acuzat că a primit suma de 3.000.000 de euro, bani ce i-au fost virați într-o societate de tip off – shore, pentru a înlesni Asocierii D-CON.NET (lider), D-CON.NET GmbH, COMSOFT DIRECT AG, BECHTLE HOLDING SCHWEIZ, DOM SOFT SRL, încheierea acordului cadru pentru 2009-2012 pentru achiziția dreptului de utilizare produse software prin închiriere cu opțiune de cumpărare;

Foto: Gabriel Sandu

â–ºDaniel Funeriu, ministru al Educației și Cercetării în perioada  2009 – 2012, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, constând în aceea că  ar fi semnat și promovat spre aprobare „Nota privind licențele Microsoft utilizate de către MECTS în școli”,

â–ºAlexandru Athanasiu, ministru al Educației și Cercetării în perioada 2003 – 2005, pentru săvârșirea infracțiunilor de  abuz în serviciu, luare de mită,  trafic de influență și  spălare de bani. Nu se precizează cuantumul mitei luate sau cerute.

â–ºMihai Tănăsescu, ministru al Finanțelor Publice în perioada 2000 -2004, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu,  luare de mită,  trafic de influență și spălare de bani. DNA susține că în luna iulie 2004, în contul personal al unei persoane din familia ministrului, a fost transferată suma de 82.000 euro, din contul unei firme din Liechtenstein, sub justificarea „inv directe ale nerezidenților in Romania – alte capitaluri – sectorul nebancar”.

â–ºSerban Mihăilescu, ministru coordonator al SGG în perioada decembrie 2000 – octombrie 2003 și în prezent senator  în Parlamentul României, pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la abuz în serviciu, trafic de influență, spălare de bani. A cerut 20 milioane dolari mită. Procurorii spun că a primit de la Fujitsu Siemens Computers în contul unor societăți de tip off – shore cu titlu de consultanță și asistență tehnică aferentă contractului încheiat cu Guvernul României .

â–ºEcaterina Andronescu, ministrul Educației și Cercetării în perioada  28 decembrie 2000 – 19 iunie 2003,  ministrul Educației, Cercetării și Inovării în perioada 22 decembrie 2008 – 1 octombrie 2009 acuzată pentru săvârșirea infracțiunilor  de  abuz în serviciu,  luare de mită, trafic de influență și spălare de bani. Ecaterina Andronescu a cerut mită de la companei SIVECO. Procurorii nu spun însă care a fost suma cerută sau primită.

Foto: Ecaterina Andronescu

â–ºValerian Vreme, ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale,  în perioada septembrie 2010 – februarie 2012 și în prezent deputat în  Parlamentul României, pentru săvârșirea infracțiunii de  abuz în serviciu

â–ºGheorghe Ștefan,primarul din Piatra Neamț a fost și el arestat în acest dosar fiin acuzat de trafic de influență și spălare de bani. El este suspectat că ar fi primit 4 milioane de euro mită pentru a-și folosi influența în favoarea Fujitsu Siemens Computers

Contractele cu Microsoft au început în perioada premieruui Năstase și au fost prelungite aproape toate guvernele din ultimii 10 ani. Astfel că hotărârile de guvern prin care fost cumpărate licențele poartă semnăturile foștilor premieri, Năstase, Tăriceanu, Boc și a miniștrilor Comunicațiilor, Finanțelor sau Educației din acele guvernări.

LISTA DEMNITARILOR CARE AU SEMNAT CONTRACTELE MICROSOFT

Hotărârea de Guvern 1473 din 11 decembrie 2003. Semnatari: Adrian Năstase, secretarul de stat Adriana Țicău de la Ministerul Telecomunicațiilor, Eugen Bejinariu – SGG și Mihai Tănăsescu ministrul Finanțelor.

Hotărârea de Guvern 470 este semnată de Adrian Năstase, Dan Nica -ministru al Telecomunicațiilor, Euegne Bejinariu – SGG și Mihai Tănăsescu de la Ministerul Finanțelor.

Hotărârea de Guvern 778/2004 semnată de Adrian Năstase, Alexandru Athanasiu Ministru al Educației, Ministerul Telecomunicațiilor:Silvia Adriana Ticau, Euegne Bejinariu – SGG și Mihai Tănăsescu de la Ministerul Finanțelor.

Hotarârea de Guvern nr. 199/2008 semnată de către Călin Popescu Tăriceanu, Ilie Bolojan, Karoly Borbely- Ministerul Comunicațiilor, Remus Procopie în calitate de secretar de stat la Ministerul Educației și Varujan Vosganian-ministrul Finanțelor de la acea vreme.

Hotarârea de Guvern nr. 634/2008 Semnată de Călin Popescu Tăriceanu,  Constantin Teodorescu – secretar de stat, ministerul Telecomunicațiilor, Varujan Vosganian -ministrul Finanțelor.

Hotarârea de Guvern nr.1193/2008 semnată de Călin Popescu Tăriceanu, Ministrul Comunicațiilor- Karoly Borbely, Varujan Vosganian – ministrul Finanțelor.

Hotărârea de Guvern  1451/2008  semnată de Călin Popescu Tăriceanu, Ministrul comunicațiilor și tehnologiei informației-Karoly Borbely, Ministrul educației, cercetării și tineretului, Anton Anton, Ministrul economiei și finanțelor, Varujan Vosganian.

Hotarârea de Guvem nr. 460/2009 semnată de Emil Boc, Gabriel Sandu-Ministrul Telecomunicațiilor, Cristina Trăilă – ANRMAP, Dan Nica – vicepremier, Ministrul finantelor publice – Gheorghe Gherghina, secretar de stat.