Mihai Bucurenciu, condamnat la zece ani de închisoare în dosarul „Portbagajul”, a înregistrat în penitenciar o poveste pentru copii, în cadrul unui program educativ, au declarat, pentru MEDIAFAX, oficiali din Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP).
Sursele citate spun că Bucurenciu a fost inclus, alături de mai mulți deținuți, într-un program care a urmărit apropierea persoanelor aflate în închisoare de propriile familii.
Conform oficialilor ANP, în 2010, în timp ce se afla încarcerat în Peniteciarul Giurgiu, Bucurenciu a citit o poveste care a fost înregistrată ulterior pe un CD și trimisă familiei acestuia.
„Mai mulți deținuți au spus povești care au fost înregistrate pe CD și trimise familiilor lor. Este un program educativ pentru aproprierea deținuților de propriile familii”, au declarat aceleași surse.
Mihai Bucurenciu reclama în 2000 că din portbagajul mașinii i s-au furat 420.000 de dolari și mai multe bijuterii. Ulterior, ajutat de mai multe persoane recrutate de Ilie Alexandru, zis Sandu Geamănu, Bucurenciu a sechestrat trei persopane pe care le bănuia de furtul banilor. După aproxomativ 30 de zile, timp în care a fost torturat, Valentin Răducan, unul dintre cei trei bărbați, a reușit să fugă și să depună o plângere la poliția din Breaza.
Valentin Răducan le-a spus anchetatorilor că răpitorii l-au sechestrat în diferite imobile din Capitală, iar după un timp l-ar fi dus într-o casă de vacanță din Breaza, proprietate a lui Bucurenciu, de unde a reușit să fugă. Acesta susținea că răpitorii l-au torturat fizic și psihic.
Anchetatorii au deschis un dosar penal în această cauză, cunoscut ca dosarul „Portbagajul”. Mihai Bucurenciu a părăsit România imediat după ce a fost învinuit de instigare la lipsire de libertate, el fiind dat în urmărire internațională prin Interpol și prins de polițiștii belgieni.
Bucurenciu – patronul firmei de sticlărie Prolux și al discotecii Club 99 din București – a stat în arestul autorităților belgiene din 24 noiembrie 2000, când a fost reținut de ofițerii Biroului Interpol, până în 3 ianuarie 2001. În Belgia, el a fost eliberat după ce judecătorii din această țară au respins cererea de extrădare a cetățeanului român.
Valentin Răducan declara, în aprilie 2000, că șeful de atunci al Poliției Capitalei, Mircea Bot, ar colabora cu membrii clanurilor mafiote. El mai spunea că Sandu Geamănu i-ar fi povestit despre generalul Bot că „îi mănâncă din palmă”.
Mircea Bot a fost destituit în 2000 de la conducerea Poliției Capitalei, în urma scandalului legat de cazul Mihai Bucurenciu. Ulterior, Bot a recunoscut, într-o conferință de presă, că a greșit în ancheta din acest caz.
Înainte să fie destituit de la conducerea Poliției Capitalei, generalul Mircea Bot și șeful Direcției de Combatere a Crimei Organizate din acea perioadă, colonelul Petre Albu, au fost sancționați cu suspendarea indemnizațiilor de conducere pentru trei luni, iar mai mulți ofițeri de poliție au fost destituiți ca urmare a cercetărilor făcute în acest caz.
Mihai Bucurenciu afirma, la momentul în care a fost prins, că nu s-a ascuns niciun moment de polițiști și că ancheta în cazul său a început când el era plecat în străinătate, unde a mers cu afaceri.
Bucurenciu a mai susținut că suma de 420.000 de dolari, care i-ar fi fost furată din mașină, în anul 2000, nu a mai fost găsită și că banii ar fi fost împărțiți între infractori și șefii din 2001 ai Poliției Capitalei.
În 2003, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis condamnarea lui Bucurenciu, în lipsă, la zece ani de detenție.
Opt ani mai târziu, în 6 decembrie 2011, Curtea de Apel București îl scăpa, însă, de închisoare, pe omul de afaceri. În fapt, Curtea de Apel București a menținut o decizie din mai 2011 a Tribunalului București, prin care s-a admis cererea lui Bucurenciu de a fi rejudecat după extrădare.
Hotărârea Curții a fost contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție, care în 28 noiembrie 2012 a hotărât definitiv în acest caz, în sensul că Bucurenciu execută zece ani de închisoare.
În 8 iulie 2009, Mihai Bucurenciu, care era dat în urmărire internațională, a fost prins de autoritățile române în autogara din Râmnicu Vâlcea, având asupra sa acte de identitate falsificate, emise pe numele unui apropiat de-al său.
El a susținut la momentul reținerii sale că intenționa să se predea și că a intrat în țară cu trei zile înainte de a fi prins, fără să-i fie solicitate documentele la frontieră.