Prima pagină » Știri » Mihai Necolaiciuc nu scapă de probleme: anunțul DNA după ce acesta a fost eliberat condiționat

Mihai Necolaiciuc nu scapă de probleme: anunțul DNA după ce acesta a fost eliberat condiționat

Mihai Necolaiciuc nu scapă de probleme: anunțul DNA după ce acesta a fost eliberat condiționat
Mihai Necolaiciuc nu scapă de probleme: anunțul DNA după ce acesta a fost eliberat condiționat

Fostului director general al CFR Mihai Necolaiciuc a fost eliberat condiționat, vineri 17 iulie, din Penitenciarul Rahova, după ce a executat nouă luni din pedeapsa de patru ani și șase luni primită în dosarul privind o fraudă de 2,7 milioane de euro.

La trei zile după ce a fost eliberat, Direcția Națională Anticorupție a cerut Judecătoriei Sectorului 1 să dispună măsura controlului judiciar în cazul lui Mihai Necolaiciuc, în celălalt dosar în care este judecat tot pentru abuz în serviciu, prejudiciul produs în acest caz fiind estimat de anchetatori la 56,7 milioane de euro, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

În dosarul în care procurorii DNA cer control judiciar pentru Mihai Necolaiciuc, fostul director al companiei CFR a fost condamnat, în 2 iunie, de Judecătoria Sectorului 1, la zece ani de închisoare cu executare, însă decizia nu este definitivă și a fost contestată la Tribunalul București.

În acest dosar au fost comasate trei cauze în care Mihai Necolaiciuc, alți foști șefi din compania CFR și administratori de firme sunt acuzați pentru fraudarea companiei cu aproximativ 56,7 milioane de euro.

Potrivit surselor citate, anchetatorii arată, în motivarea cererii, că în cazul lui Mihai Necolaiciuc, atât în timpul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești s-a dispus luarea măsurii arestării preventive, în lipsă, instanța a emis mandate de arestare națională, europeană, respectiv, mandat de urmărire internațională, fostul șef al CFR a fost depistat în SUA și s-a dispus extrădarea acestuia, fiind astfel posibilă judecarea cauzelor în care a fost trimis în judecată.

Totodată, procurorii mai arată, că instanța Judecătoriei Sectorului 1, care a judecat în fond dosarul lui Necolaiciuc, iar în iunie l-a condamnat la zece ani de închisoare, a menținut controlului judiciar la fiecare termen, însă în 7 aprilie, Tribunalul București a dispus revocarea acestei măsuri.

„La adoptarea acestei soluții, instanța a avut în vedere, în exclusivitate, împrejurarea că inculpatul este arestat în altă cauză și că această măsura asigură pe deplin atât buna desfășurare a procesului penal în cauza de față, și totodată, împiedică o sustragere a inculpatului de la judecată și, în plus, previne săvârșirea unei alte infracțiuni. Astfel, măsura controlului judiciar apare ca inutilă atât timp cât inculpatul se află sub o supraveghere strictă și permanentă a agenților de penitenciar, supraveghere care este superioară oricărei alte supravegheri a organelor de poliție care ar fi executată cât timp inculpatul s-ar afla în stare de libertate. Pe de altă parte, mai reține instanța care a dispus revocarea controlului judiciar, măsura nici nu poate fi executată, iar obligațiile impuse nici nu ar putea fi îndeplinite de către inculpat atât timp cât acesta se află deja, așa cum s-a reținut anterior, într-o supraveghere strictă și permanentă”, au scris procurorii DNA în cererea de la Judecătoria Sectorului 1, citată de surse judiciare.

Procurorii mai arată că, în condițiile în care, la 17 iulie, Mihai Necolaiciuc a fost eliberat condiționat, printr-o hotărâre definitivă, se impune luarea față de acesta a controlului judiciar, întrucât la acest moment nu mai are nicio măsură preventivă, iar judecarea apelului de la Tribunalul București „nu se va putea realiza în mod eficient în această situație”.

Anchetatorii mai susțin că există probe la dosarul cauzei că Necolaiciuc s-a sustras anterior răspunderii penale, fiind depistat și adus în fața organelor judiciare din SUA.

„La acest moment procesual, singura modalitate de a asigura realizarea scopului prevăzut de art. 202 alin.1 Cod procedură penală este luarea față de inculpat a măsurii controlului judiciar, întrucât motivele pentru care această măsură a fost revocată au dispărut, așa cum rezultă din cele de mai sus. În plus, față de momentul la care s-a revocat măsura preventivă, în cauză a intervenit condamnarea inculpatului în primă instanță, la o pedeapsă de 10 ani închisoare, fapt care pe de o parte confirmă acuzațiile aduse prin rechizitoriu, iar pe de altă parte, reactivează pericolul ca inculpatul să se sustragă răspunderii penale. Pentru aceste motive solicităm luarea măsurii controlului judiciar, cu impunerea obligațiilor de la art. 215 alin. 1 Cod procedură penală, iar în ceea ce privește obligațiile de la art. 215 alin. 2, solicităm impunerea celor prevăzute de literele a, d și e Cod procedură penală”, au mai scris procurorii în cerere.

Judecătoria Sectorului 1 va lua în discuție miercuri cererea procurorilor DNA.

Mihai Necolaiciuc a fost condamnat definitiv, în 17 octombrie 2014, la patru ani și șase luni de închisoare, pentru utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice. În același dosar, Viorica Olăeru, fost director al Direcției Economice din CN CFR SA, a fost condamnată la trei ani ani de închisoare cu executare, pentru aceeași infracțiune.

Judecătorii au admis acțiunea civilă formulată de Ministerul Transporturilor și i-au obligat pe inculpați să îi plătească, în solidar cu SC CNCF-CFR SA, suma de 8.459.972 de lei.

Necolaiciuc a stat în penitenciar nouă luni, iar din pedeapsa de patru ani și șase luni primită în dosarul privind frauda de 2,7 milioane de euro i-a fost scăzută perioada în care a stat în arest (17 iunie 2009 – 18 octombrie 2011). Astfel, după ce a executat o treime din pedeapsă, instanța a admis propunerea comisiei de specialitate de la Penitenciarul Rahova și a dispus eliberarea lui condiționată, din 17 iunie.

Necolaiciuc a fost acuzat că, în perioada decembrie 2001 – ianuarie 2003, împreună cu Viorica Olăeru, director al Direcției Economice din cadrul companiei CFR la data faptelor, au folosit suma de 2.754.728 de euro, dintr-un credit acordat de BEI, în alte scopuri decât cele pentru care a fost acordată. Cei doi au avizat 66 de ordine de plată către 57 de societăți comerciale fiind achitate, în mod preferențial, bunuri și servicii fără legătură cu proiectul, cum ar fi servicii de publicitate în presă, saci de folie, radiotelefoane HP, frigidere, echipamente aer condiționat, salopete din doc, covoare PVC, calendare și agende.

Citește și