Mihail Vlasov, condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență

În acest dosar, Vlasov a fost condamnat, în 27 februarie, de Curtea de Apel București la patru ani de închisoare cu executare, decizia fiind contestată atât de el, cât și de DNA.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a luat, joi, o decizie definitivă în acest dosar.

Vlasov a fost judecat sub control judiciar, din 30 august 2014, urmând să fie încarcerat. Domiciliul său este la Iași.

EXTERNE Un om al străzii din Germania a trecut de la agonie la extaz și invers, după ce a primit o MOȘTENIRE mare. S-a îmbătat și a pierdut banii într-o gară

20:00

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu am dat BANI să-l cunosc pe Trump. Sunt mai zgârcit”

19:30

În 9 aprilie 2014, procurorii Direcției Naționale Anticorupție l-au trimis în judecată pe Mihail Vlasov, suspendat la acel moment din funcția de președinte al CCIR, pentru trafic de influență.

Mihail Vlasov a fost denunțat la DNA de omul de afaceri Gheza Iosif Petroczki, de la care ar fi cerut, în 13 martie 2014, un milion de euro. În 18 martie 2014, Vlasov a fost prins în flagrant, într-un restaurant din București, după ce a primit de la omul de afaceri 200.000 de euro.

Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanței, că în schimbul acestor bani, Vlasov i-ar fi promis omului de afaceri că-și va folosi influența pe care a lăsat să se creadă că o are asupra arbitrilor din cadrul Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă CCIR învestiți cu soluționarea unui dosar în care denunțătorul avea calitatea de pârât-reclamant și că îi va determina pe aceștia să pronunțe o hotărâre arbitrală favorabilă acestuia.

Dosarul de la Curtea de Arbitraj avea ca obiect pretențiile formulate de SC Infopressgroup SA, care cerea de la Petroczki și asociatul lui suma de 15 milioane de lei, precum și cererea reconvențională având ca obiect de plată suma de 270.000 de euro, potrivit informațiilor din dosar.

Într-un alt dosar, Mihail Vlasov este urmărit penal pentru șantaj, în aceeași cauză fiind cercetată și fiica sa Vanda Vlasov. Mihail Vlasov este acuzat că l-ar fi amenințat pe președintele interimar al Camerei de Comerț și Industrie a României, spunându-i „că nu este bine ce face” și că nu ar vrea „să sufere și copiii altuia”.

„La data de 5 mai 2014, Vlasov Mihail, folosindu-se de un înscris olograf, l-a amenințat pe președintele interimar al Camerei de Comerț și Industrie a României (Mihai Daraban, n.r.), prin darea în vileag a unei prezumtive fapte de corupție ce ar fi compromițătoare pentru acesta, în scopul de a dobândi pentru sine un folos nepatrimonial, constând în evitarea tragerii la răspundere penală pentru faptele penale săvârșite în calitate de președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României, aspecte sesizate de noua conducere a instituției organelor de urmărire penală”, arătau procurorii în ordonanța de efectuare a urmăririi penale.

În 15 iunie, procurorii DNA l-au trimis în judecată pe Mihail Vlasov într-un nou dosar de corupție, el fiind acuzat că, în 26 februarie 2013, în calitate de președinte al Colegiului de Conducere al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), i-a cerut unui deputat „să îi susțină interesele”, prin promovarea unui proiect de act normativ intitulat „Lege privind registratorii comerciali și activitatea de înregistrare în registrul comerțului”.

Solicitarea a fost formulată în contextul în care Mihail Vlasov își dorea adoptarea unui act normativ prin care Camera de Comerț și Industrie a României să poată prelua Oficiului Național al Registrului Comerțului, potrivit rechizitoriului procurorilor.

În schimbul susținerii proiectului de lege, Vlasov Mihail, în calitatea sa de președinte al Colegiului de conducere al Camerei Naționale, i-a promis deputatului respectiv, la cererea acestuia, că îl va numi în funcția de arbitru în cadrul Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României.

În cadrul actului de sesizare a instanței, apare informația conform căreia inițiatorii proiectului vizat de anchetatori au fost: deputatul Aurel Vainer, deputatul Alina Gorghiu, senatorul Klarik Laslo-Attila, deputatul Attila Marko, deputatul Mircea Grosaru și deputatul Florin Iordache.

Gorghiu a dat, pe 16 iunie, declarații de martor la DNA în acest dosar.