Mina de aur de la Certej revine în vizorul DNA/ Dosarul de corupție, clasat de două ori în 2019/ Miza exploatării cu cianuri care amenință să „otrăvească” Apusenii

Asociația Declic a făcut un denunț în 2016 la DNA Alba, care a demarat ancheta in rem. La aceasta s-au adăugat sesizări ale Corpul de control al Ministrului Afacerilor Interne și Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din cadrul Parlamentului României și Senat. În iunie 2019, DNA Alba Iulia a clasat dosarul.După ce Declic a depus o plângere față de soluția de clasare, dosarul a fost transmis către DNA central. Procurorii din București au clasat și ei cauza, din motive procedurale.

Acum, însă, asociația anunță că Direcția Națională Anticorupție a redeschis dosarul de corupție de la Certej, după ce reprezentanții Comunității Declic au făcut o plângere împotriva soluției de clasare a cauzei, iar 4000 de membri ai Declic i-au transmis procurorului-șef DNA, Călin Nistor, un memoriu pentru infirmarea clasării și redeschiderea cercetării penale. DNA va comunica pe 27 ianuarie măsura procurorilor, anunță Asociația Declic, într-un comunicat.

„Acum 70 de ani, fără să știe ce-i așteaptă, părinții și bunicii localnicilor din Certeju de Sus și-au unit sărăciile și au cumpărat, la comun, de la un latifundiar al vremii, 201 ha de pădure și pășune. Cei 164 de obșteni aveau să se bucure de achiziție doar un an, apoi au venit comuniștii și le-au luat tot.

În vara anului 2010, în timp ce urmașii lor încercau să-și recupereze patrimoniul, primăria și-a trecut în proprietate o bună parte din terenul lor. Puțin mai târziu, terenul a fost concesionat pe 20 de ani către Deva Gold. Doar aici compania minieră poate să-și amplaseze iazurile cu cianuri aferente proiectului de extracție a aurului.

Povestea terenului ajuns ilegal în folosința companiei miniere a fost transformată într-un dosar penal în 2016. Atunci, asociația noastră a făcut demersurile necesare către DNA Alba în speranța că se va face dreptate”, spun reprezentanții Asociației Declic în memoriul adresatprocurorului-șef al DNA, Călin Nistor.

Reprezentanții Comunității Declic au depuse sesizarea la procurorul-șef al DNA și au mers în audiență la începutul lunii decembrie 2019, după ce, în doar 10 zile de la preluarea dosarului, procurorii Direcției Naționale Anticorupție Structura Centrală au clasat dosarul Certej.

„În august 2019, procurorului șef DNA a infirmat soluția de clasare ca netemeinică și nelegală și s-a dispus redeschiderea și reluare urmăririi penale cu precizarea că urmărirea penală va fi efectuată de către procurori din cadrul DNA, Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție. În noiembrie 2019, dosarul a fost din nou clasat.

Peste 3.000 de membri Declic i-au transmis, din nou, procurorului șef DNA, Călin Nistor, un memoriu pentru infirmarea clasării și redeschiderea cercetării penale. În plus, a fost depusă și o plângere împotriva ordonanței de clasare”,

„Decizia procurorului-șef de secție trebuie să fie acum confirmată de Tribunalul Hunedoara, în data de 27 ianuarie, pentru începerea efectivă a investigațiilor. Ilegalitățile sesizate de Comunitatea Declic se referă la modul abuziv în care pădurea sătenilor a ajuns în posesia companiei miniere Deva Gold, prin mijlocirea primăriei. Cele două iazuri de decantare cu cianuri aferente exploatării miniere ar urma să fie amplasate în această pădure”, conform reprezentanților asociației.

Proiectul minier din Certeju de Sus, Hunedoara, este propus de Eldorado Gold (ELD), companie canadiană de aur low cost ce intenționează să deschidă prima mină de suprafață cu cianuri din România. Zăcământul de la Certej este deținut de Deva Gold SA, un joint-venture între Eldorado Gold (80%) și compania de stat Minvest Deva (~20%). Iazurile de decantare, având baraje din anrocamente de 169 m și, respectiv, de 70 m înălțime sunt un motiv suplimentar de îngrijorare deoarece ar fi amplasate în imediata vecinătate a mai multor sate dens populate: Hondol, Bocșa Mică și Certej. Iazurile de decantare sunt proiectate pe o suprafață de 63.6 ha.

Amprenta proiectului este de 456,2 ha, suprafață acoperită în prezent de păduri, pajiști, terenuri agricole și zone rezidențiale. O mare parte a proiectului este localizată în situl Natura 2000 – ROSPA 0132 Munții Metaliferi. Mina are o producție anuală estimată la 3 milioane tone de minereu.

Amploarea proiectului minier de la Certej necesită utilizarea a 26.448 t de cianură de sodiu și 15.280 t de sulfat de cupru în cei 16 ani de operare.

„Doar pădurea de pe Valea Măcrișului mai stă în calea proiectului minier cu cianuri de la Certej. Dacă ea dispare, două iazuri de decantare cu deșeuri toxice se vor ridica deasupra satului și a orașului Deva. Barajul unuia dintre iazuri va fi chiar mai înalt decât Casa Poporului. Pădurea aceasta nu ar trebui să fie în mâinile Deva Gold, ci să fie stăpânită de sătenii care au moștenit-o de la bunicii lor. Mi s-a făcut inima cât un purice de teamă că vom pierde pădurea când s-a tot discutat de dezincriminarea abuzului în serviciu. Iată că nu a fost nevoie ca mult blamatele legi ale justiției să treacă, pentru ca vinovații să scape basma curată de acuzațiile de corupție. Dacă dosarul penal ar fi redeschis și s-ar muta la DNA-ul central, presiunile locale nu ar mai funcționa. Și pădurea ar avea o șansă”, mai explică semnatarii memoriului în documentul citat.

„La data de 11 noiembrie 2019, în dosarul la care faceți referire, în care urmărirea penală era începută doar cu privire la faptă („in rem”) a fost dispusă soluția clasării conform art. 16 alin 1, lit. b, teza I („fapta nu este prevăzută de legea penală…”) din Codul de Procedură Penală. Procurorul ierarhic superior a infirmat soluția de clasare ca fiind nelegală și netemeinică, ca urmare a două plângeri depuse împotriva soluției dispusă anterior. Motivele care au stat la baza infirmării soluției inițiale se regăsesc în cuprinsul art. 335 din Codul de Procedură Penală, care privește „Reluarea în caz de redeschidere a urmăririi penale”, transmit procurorii DNA, într-un răspuns pentru Mediafax.