Secretarul de stat pentru Armamente, Andrei Ignat, responsabil cu derularea procedurii de achiziție aferentă Programului de înzestrare esențial „Corvetă multifuncțională”, a prezentat ministrului Apărării, Gabriel Leș, un raport de informare cu privire la acest subiect, conform unui comunicat al Ministerul Apărării Naționale.
„Secretarul de stat a adus la cunoștință faptul că Departamentul pentru Armamente, prin semnătura sa, a sesizat Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, în temeiul unor suspiciuni rezonabile privind derularea în deplină legalitate a procedurii, de natură să afecteze realizarea interesului național de securitate în ceea ce privește Programul de înzestrare esențial „Corvetă multifuncțională””, informează Ministerul Apărării.
MApN mai susține că, având în vedere acest aspect, precum și faptul că, la această dată, există un litigiu pe rolul Curții de Apel Constanța prin care Șantierul Naval Constanța S.A., ca parte la „Asocierea dintre Naval Grup Franța și Șantierul Naval Constanța S.A.”, solicită „anularea în tot a HG nr. 48 / 2018″, act normativ care fundamentează derularea procedurii mai sus amintite, secretarul de stat pentru Armamente, Andrei Ignat, a informat cu privire la suspendarea procedurii de achiziție, până la clarificarea aspectelor semnalate.
Trei mari companii internaționale erau înscrise în procedura de licitație: Damen din Olanda, Fincantieri din Italia și Navalgroup din Franța.
Ministrul Apărării Naționale, Gabriel Leș, declara, pe 28 noiembrie, că procedura de achiziție a corvetelor este în termen.
MApN a anunțat, la finalul lunii octombrie, că procedura de achiziție aferentă programului de înzestrare esențial „Corveta multifuncțională” este în faza de evaluare a ofertelor, dar au fost necesare mai multe clarificări ceea ce a făcut ca termenul de finalizare să fie amânat pentru 15 noiembrie. În februarie, Guvernul a aprobat o hotărâre pentru încheierea unui acord cadru pentru patru corvete construite și dotate la un șantier naval din România.
Licitația conflictelor
Președintele PSD, Liviu Dragnea, a acuzat, la sfârșitul anului trecut, că în presa din Franța au apărut articole referitoare la România al căror scop ar fi acela de a „pune presiune pe Ministerul Apărării” pentru ca acesta să aloce unei companii franceze contractul pentru construirea corvetelor.
Pe 20 noiembrie, fostul președinte Traian Băsescu îl acuza, într-un mesaj publicat pe Facebook, pe Liviu Dragnea, că a vrut trucarea licitației pentru corvete.
Băsescu explica faptul că, prin lege, România poate să achiziționeze echipamente militare fără licitație, însă Dragnea a vrut o licitație, pentru că „singura modalitate de a-i ferici pe olandezii de la Damen cu contractul de 1,6 miliarde dolari era o licitație trucată”.
Corvetele multifuncționale sunt cele mai mici nave care pot fi catalogate „de război”. Au un deplasament situatîntre 500 și 2000 de tone și, mai recent, pot ajunge și la 3.000 de tone. Spre comparație, fregatele de tip 22 aflate în dotarea Forțelor Navale au un deplasament de 4.900 de tone. Corvetele moderne au o lungime de 128 metri, sunt foarte bine dotate din punct de vedere al armamentului și echipamentelor electronice. Sunt considerate foarte manevrabile și perfecte pentru misiuni de atac rapid. Mare parte din aceste nave sunt dotate și cu elicopter pentru lupta anti-submarin.
Flota Rusiei are, la nivel mondial, cel mai mare număr de corvete în dotare. Astfel, din cele 262 existente în acest moment, Rusia are 48 de astfel de nave. În general este vorba de nave concepute și fabricate în anii ”70-”80, clasa Albatros (cod NATO Grisha III). Sunt destul de rapide, pot îndeplini misiuni de luptă anti-submarin, iar câteva astfel nave au fost construite special pentru dotarea diviziei de pază a frontierei din cadrul KGB.
Foto: Captură/ Hepta